Quote:
Originally Posted by a3ds
GTR, te rog eu............................dministratie.
|
Tinand cont ca este vorba de 2 declaratii de ~2 si de ~5 ani o sa-mi ia ceva timp sa le gasesc, dar nu o sa uit.
Pana una alta studiaza articolul respectiv din 2007:
"Capacitatea sistemelor tehnice ale automobilelor de a funcţiona la parametri optimi a scăzut considerabil în ultimii ani.
Erori ale calculatoarelor de bord, sisteme de frânare defecte, probleme la sisteme de securitate precum ABS sau ESP, acestea sunt câteva dintre defectele cel mai des întâlnite la modelele actuale.
În prezent, maşina tinde să devină un fel de produs destinat consumului de masă, pentru că de multe ori asemănările dintre o maşină şi un hamburger sunt evidente. Ambele trebuie vândute într-un număr cât mai mare, pentru că altfel afacerea nu este prosperă.
Oricum, legat de prosperitatea industriei auto, circulă destule zvonuri în piaţă. Unii cunoscători ai industriei de profil spun că o maşină iese pe poarta fabricii cam la jumătate din preţul final. Cu alte cuvinte, o maşină ce costa 10.000 de euro în showroom, îl costă pe producător 5.000. Calculaţi diferenţa, o înmulţiţi cu sutele sau milioanele de unităţi vândute, şi mai mult ca sigur o să vă dea cu foarte multe zerouri.
Oricum, profitul obţinut de un constructor trebuie şi el împărţit cu furnizorii de subansamble. Totuşi, până la aflarea cifrelor reale, profitul realizat de un producător de pe urma unei maşini rămâne o simplă speculaţie. Nu profitul constructorilor auto ar fi principala problemă, ci faptul că, odată cu introducerea electronicii, uneori în proporţie mult prea mare, la maşinile moderne, numărul defecţiunilor a început şi el să se înmulţească destul de mult.
Dacă prin anii '80 sau '90, sisteme precum ABS sau ESP reprezentau nişte simple prescurtări pentru marea masă de iubitori ai automobilului, în prezent acestea sunt parte integrantă a oricărei maşini. Evident, producătorii spun că toate aceste sisteme nu fac decât să sporească gradul de securitate în utilizarea unui automobil, statisticile spun însă altceva.
Există studii de specialitate care arată că programele software au un rol tot mai important în maşinile moderne, în medie, valoarea acestora ajunge la aproximativ 9% din cea a maşinii. Asta în cazul variantelor normale, ca să le zicem aşa, pentru că în cazul vârfurilor de gamă, procentul creşte exponenţial. Asta pentru că într-o Dacia Logan vei găsi cam 5% electronică, faţă de nişte modele precum BMW Seria 7, ori Mercedes S Class.
Japonezii domină topurile de fiabilitate
Practic, toate funcţiile de confort sau de avertizare sunt vegheate de software, fie că vorbim de cruise control, senzorii de parcare, motor sau cutia de viteze. Cu cât funcţiile acestor componente sunt mai avansate, cu atât creşte pericolul apariţiei unor defecţiuni, exact ca la sistemele de operare ale calculatoarelor. Maşinile germane nu mai reprezintă chiar un etalon al fiabilităţii, cele franţuzeşti o duc din rău în şi mai rău, italienii au avut mai mereu probleme la acest capitol, în timp ce producătorii asiatici, precum japonezii sau coreenii, conduc detaşat în topul celor mai fiabile maşini.
Un clasament al ultimilor 10 ani din punctul de vedere al fiabilităţii arată, încă o dată, că maşinile japoneze domină categoric în preferinţele proprietarilor de autovehicule. Studiul a fost realizat de o companie de asigurări independentă din SUA, Warranty Direct, pe baza intrărilor în service pentru reparaţii. Cea mai bună maşină s-a dovedit a fi Honda Accord, producătorul japonez având alte modele plasate strategic. Civic pe locul 6 şi CR-V pe 8.
O poziţie surprinzătoare au ocupat Toyota Corolla, abia pe 91 şi Mazda MX6 pe 97, în timp ce MX5 s-a situat pe locul 3, iar alte două modele Mazda au intrat în top 20. Industria germană, cea mai apreciată după cea japoneză, are cel mai bine plasat reprezentant pe 25 - Mercedes SLK. S Klasse ocupa abia poziţia 90. Lista este închisă de Porsche Boxter (locul 100). Volvo conduce în ierarhia mărcilor suedeze cu S40, pe 15, în timp ce modelul cel mai apreciat de la Ford, Ka, stă pe 22.
De la francezi s-a remarcat Citroën Xsara, pe poziţia 26. Cu siguranţă fiabilitatea nu este atributul prin care Renault câştigă procente din piaţa auto românească. Cu toţii ştim că atributul este rezervat de maşinile japoneze şi de cele germane. Renault, cel mai vândut brand din România, este plin de probleme, mai grave sau mai puţin grave. Sunt notorii accidentele în care maşina se răsturna de câteva ori, se făcea armonică, iar airbagurile erau intacte. O vizită în service la Renault vă va convinge.
Renault, probleme pe mai toate planurile
În general, producătorul francez încearcă să scape de o poziţionare slabă în preferinţe, datorită reţelei de service, supraaglomerată, ce nu face faţă solicitărilor, renumelui de maşină puţin fiabilă, ce se răsfrânge asupra tuturor modelelor, şi nu în ultimul rând prezenţa maşinilor noi, cu rulaj de până la 10.000 kilometri, cu amortizoare căzute şi a problemelor la motor apărute chiar şi sub 40.000 de kilometri.
O altă problemă, la Renault, o reprezintă partea electrică a maşinii. Unul dintre cazuri este întâlnit la Clio III, care în perioada de rodaj, adică aproape 1.500 de kilometri, constat cu surprindere că se aprinde beculeţul de service pe bord, iar calculatorul afişează mesajul "Check Steering". Şi asta chiar dacă maşina se comportă perfect, volanul "mergând" bine. Pusă pe tester, mecanicii au ajuns la concluzia că lipsea din calculatorul de bord setarea de 0 a volanului şi asta a generat eroarea.
Nici mărcile germane nu scapă de hibe
Proverbiala fiabilitate a maşinilor germane începe să pălească odată cu trecerea timpului şi transformarea industriei auto într-una de consum, precum, să zicem, ce a băuturilor răcoritoare. Asă că nici mărcile "nemţeşti" nu scapă de "bube". Printre cele mai vândute maşini de pe piaţa românească este Volkswagen Passat. Vechiul model ce s-a bucurat de un succes răsunător, atât ca maşină nouă, cât şi second-hand. Şi cum Passat-ul a devenit "frate" cu românul, noua serie s-a bucurat şi ea de succes.
Noul Passat are o suită de probleme tehnice care nu fac decât să slăbească din prestigiul Volkswagen, de a fi un constructor de maşini fiabile. Poate o parte din vină o au furnizorii care, se pare, livrează subansamble de proastă calitate, dar, mai mult ca sigur, este şi vina producătorului. Pentru că vrea să-şi maximizeze profitul, prin alegerea celor mai ieftini furnizori, ce oferă produse de o calitate îndoielnică.
De aici rezultă o maşină-simbol, care a ajuns să "sufere" acut din această cauză. În multe cazuri, la revizia de 30.000 de kilometri, maşinile întâmpină o "mică" problemă: vibraţii destul de mari la ralanti. Te duci cu maşina în service, ţi se spune că nu este nimic grav, dar după un timp, cei de la service încep să facă poze pe sub maşină, în special în spate.
Dacă întrebi despre ce este vorba, răspunsul vine prompt, trebuie schimbată volanta, telescopul spate este scurs aproape tot. Şi asta la maşini de până în 30.000 de kilometri, care mai mult ca sigur că nu a fost folosită pentru a căra pietre, iar gropile din asfalt nu pot "interveni" asupra suspensiei chiar aşa de repede. Dacă întrebi oamenii din service, aceştia răspund cu nonşalanţă că sunt modele care vin şi la trei săptămâni cu telescoapele scurse, iar despre volantă, aceştia spun că este o problemă generală la Passat.
Marele noroc este că până în 30.000 de kilometri, bucşele, telescoapele, pivoţii se pot schimba în garanţie, evident, dacă sunt defecte de fabricaţie. Oricum, volanta este în garanţie până la 100.000 de kilometri sau doi ani. Nu vă culcaţi pe o ureche atunci când duceţi maşina în service, pentru că este proverbială "priceperea meseriaşilor".
Deci, cunoscând calitatea serviciilor din serviceurile româneşti, trebuie să staţi lângă maşină, să participaţi la schimbul pieselor, pentru că de multe ori mecanicii sunt cu gândul în altă parte. Una dintre variantele cele mai uzitate este de a "cunoaşte" pe cineva din interior, asta ca să nu bateţi toată ziua cărările la service.
Mărcile premium nu sunt ocolite de probleme de fiabilitate
De la o maşină care costă foarte mult, este normal să te aştepţi să nu ofere prea multe bătăi de cap şi să fie fiabilă. Din păcate, tehnologia avansată care echipează aceste maşini le face şi mai greu de întreţinut, fiind destul de dese situaţiile în care o limuzină îşi poate lăsa proprietarul în mijlocul drumului. Problema a fost constatată şi de publicaţia "Auto Bild", care au editat "Raportul de Calitate" pe 2007.
Din nefericire, constructorii premium germani au pierdut foarte mult la capitolul fiabilitate chiar în topul realizat de compatrioţii lor. Astfel, Audi şi Mercedes-Benz au intrat în clasament abia pe poziţia 11, unde sunt însoţiţi de marca populară din Germania, Opel şi de Smart.
Cea mai mare surpriză legată de mărcile premium din această ţară este aceea oferită de BMW, care a scăzut de pe locul 11 până pe 15, făcând, practic, rocada cu Mercedes. Bavarezii sunt urmaţi în top de Volkswagen, care se află pe locul 16 sau de Ford, care a scăzut de pe 16 pe 19.
Nemulţumirile din ce în ce mai mari ale clienţilor cu privire la fiabilitatea modelelor construite i-au determinat pe giganţii premium germani să-şi revizuiască serios gama de produse. Mercedes-Benz, care în urmă cu 20 de ani reprezenta un adevărat etalon de fiabilitate, fiind considerată maşina care îi supravieţuieşte proprietarului, a avut multe probleme în ultimii ani.
Ca să mai şteargă din imaginea proastă căpătată în ultimul timp, nemţii au anunţat îmbunătăţirea şi perfecţionarea maşinilor şi a proceselor de producţie. Astfel, odată cu lansarea noilor S-Klasse şi C-Klasse, constructorul din Stuttgart a declarat că problemele sale de fiabilitate au luat sfârşit. Asta rămâne de constatat odată cu trecerea timpului. "