Re: Fiat UNO Turbo IE 1988
O mica istorie a acestei masini.
Am fost surprinsa sa citesc despre ea pe net. Nici prin gand nu imi trecea ca va ajunge topic pe net sau masina de liniute. Eu am cam crescut cu masinuta asta langa mine. Traiam cu parintii mei in Germania la inceputul anilor 90 cand a cumparat-o tata, defecta si tot el a reparat-o. Tin minte ca a venit intr-o zi acasa cu un zambet larg si mi-a zis mie si mamei mele sa iesim pana afara sa vedem ceva, era gata Fiatul, si ne-a luat la o tura pe autostrada. Nu o sa uit niciodata clipa in care i-a dat 220, eram absolut fascinata, cred ca atunci a fost clipa cand mi-a intrat viteza in sange. In 94 am adus-o in tara si au inceput problemele. Desi mereu mai cadea cat ceva la ea(din cauza drumurilor) mergea atat de bine si statea atat de bine pe viraje incat am mai tinut-o ani buni. Tatal meu nu e vitezoman dar cand se urca in masina asta nu se putea abtine sa nu ii dea. Era o placere cu ea pe virajele de pe Valea Bogatii. Chiar daca nu aveam inca 12 ani, ma lasa mereu sa stau in fata. Pana intr-o zi cand s-a hotarata tatal meu sa o vanda. Tin minte ca am plans, sa nu o vanda dar tot a dat-o. Insa tipu caruia i-o vanduse nu reusise sa ii dea toti banii, astfel incat tot la noi s-a intors masina, spre bucuria mea. Asa ca am mai stat cu ea ceva ani pana cand a inceput sa cedeze si tablaria, era coapta pe dedesupt, ne era ca vom cadea din ea. Prin urmare iara am pus-o la vanzare. In acelas timp Pascal, fostul proprietar si var cu mine, iti cauta masina, asa ca i-am vandut-o lui cu toata inima. A facut-o alta masina. A reparat-o si a schimbat cam tot ce se putea schimba, de la jante la scaune racing. Pana si mirosul din ea il schimbase. Dar vad ca si de data asta a ajuns pe maini bune, ceea ce ma bucura foarte mult. Asa ca sa ai grija de ea ca e o masina speciala. Toate cele bune si sa te bucuri de ea.
Last edited by Aaliyah1985; 25-07-09 at 18:18.
|
