Incep direct:
Noiembrie 2008. Uitandu-ma de plictiseala pe un site de anunturi auto german, gasesc urmatoarea masina: Vw Golf 3, 1.8 90 CP, 1995, 101.000 km, piele, klima, scaune incalzite, geamuri si oglinzi electrice, trip computer, jante, trapa, masina frumoasa si parea si bine intretinuta. Pretul? 1750 de euro.
Asadar purced spre procedurile de intrare in posesie a bolidului respectiv. Sun, neamtul foarte amabil, rezerv masina, rezerv bilet de autocar, fac bagajul, ma prezint la autogara si galop spre Berlin.
Ajung in Berlin, ma intalnesc cu Marius (Marson de pe forum), iesim putin la plimbare prin parcuri. Initial cautasem Opel Tigra, vreo 2 zile ne-am uitat la vreo 4 exemplare, nimic sa-mi placa, toate cu probleme, cosmetizate, mi-am pierdut si interesul fata de Tigra cu ocazia asta.
Intr-un final gasim si Golful. Km dati inapoi, absolut evident, dar masina se prezenta bine, pe motor rece n-a scos pic de fum, dotarile functionau, neamtul s-a dovedit a fi un turc nenorocit, n-am primit niciun act de vanzare pe masina, am facut eu acasa unul
Scoatem masina la o tura prin parc, n-avea frane mai deloc. Cunostintele mele tehnice fiind limitate, am presupus ca de la stat face asa. Ceea ce a fost adevarat, dupa cativa km frana de parca se izbea de un zid.
Ok, in sfarsit, multumit ca am luat masina buna, imi iau ramas bun de la Marius, la iesire din Berlin bag benzina. Intru in benzinarie, la casierie era o fata fantastic de frumoasa. Ii tot zambesc, imi zambeste si ea, ma plimb vreo 10 minute prin magazin degeaba, uitandu-ma la bureti si odorizante. Intr-un final prind curaj si ma bag in vorba. La momentul respectiv nici cu germana nu stateam prea bine, asa ca, la sfarsitul conversatiei *in care am uitat sa-i cer un numar de telefon*, ma trezesc eu Don Juan, si vreau sa spun: cius, bussi! *salut, pupici!. Ce-mi iese pe goarna? "Cius, busen!" *salut, tzatze!. Fata se uita socata la mine, eu zambesc de parca am descoperit America si plec.
La intrare in Dresden, tocmai cand laudam masina la telefon fratelui meu, simt cum pusca ceva de la motor si cade pe sub masina. Nu i-am dat atentie mare, in perioada imediata nu s-a intamplat nimic, asa ca galop mai departe.
La iesire din Dresden, creste alarmant temperatura apei, asa ca ma opresc intr-o benzinarie sa completez. Cand ies din masina, motorul suna ca dushul. Deschid capota, se sparsese o conducta de apa si sarea apa din ea ca din pistolul de la spalatoria auto. Nu m-am panicat, am zis: las ba ca completez si tot ajungem noi acasa.
Rezultatul? Aproape 600 de litri de apa, pe numarate, pana in Cluj
Ce-a urmat a fost o "cursa nebuna" de maxim 80 km/h, opriri din 15 in 15 km si completat cate 2 litri de apa dintr-o tura, masina plina de bidoane cu apa, etc.
Pe parcurs incepe distractia: se blocheaza trapa deschisa, se duce termocupla, cade si klima, observ ca nu merg stergatoarele. Ma prinde prima ploaie, ma opresc si rabd un frig tata in masina, parca eram in c*rul unui pinguin!!!
Am uitat sa mentionez ca 800 de km am ascultat "purici" la radio, pentru ca am avut prezenta de spirit sa-l fac praf in incercarea de a-l scoate, sa-l schimb cu un cd-player de la turci, cd-player care nu mergea.
Intru in Cehia, la vreo 150 de km de Brno, ma opresc intr-o parcare sa iau cafea si un sandwich. In timp ce ma intorc la masina, observ 2 persoane care se invarteau in jurul ei. Imediat, roman get-beget fiind, am intrat la banuieli. Poate era masina lor si eu nu stiam
. Ma apropii de masina, realizez ca erau 2 tineri undeva la 20-22 de ani, un baiat si-o fata. Ma abordeaza fata, imi spune ca sunt polonezi si ca se plimba prin Europa cu autostopul, si ma roaga sa-i duc, daca vreau, pana la Brno. Zic: ok, dar am niste probleme la masina, o sa ajungem, dar o sa dureze putin.
Oamenii sunt de acord, isi arunca bagajele in portbagaj, se urca in masina, fata in dreapta fata si baiatul se lungeste pe bancheta, si pornim.
Evident, nu mai mult de 80 la ora, opriri din 15 in 15 km, dupa vreo 80 de km se aprinde martorul la ulei, si incepe si masina sa sune ca toti dracii. Intru in panica, ies la primul exit si ajung in fata unui motel. Era in jur de 2:30 dimineata, frig de-mi inghetau toate organele externe, eu aveam pe mine blugi, tricou si o geaca de primavara.
Eram demoralizat complet, asa ca zic frate eu ma predau, ma duc la motel, dorm, si dimineata sun un prieten sa vina cu platforma dupa mine. Mai aveam ~200 de euro cash, intru in motel, merg la receptie, si cer sa ma lase sa dau un telefon, sa ma sfatuiesc cu frate-miu sa vedem ce facem. Ce sa vezi, baiatul de la receptie nu ma lasa sa sun, decat daca iau o camera.
- Ok, vreau o camera single, o noapte, dar o eliberez maine seara.
- Nu se poate!
- Ok, atunci 2 nopti.
Imi face calculul, si tuna:
- 188 euro!
- Du-te-n mortii ma-tii ba, cum **** mea 188 de euro? (pe romaneste). Ok, renunt.
Ies din motel, ma intorc la masina, remarc iar ca ma ia mama dracu de frig, intru in masina, le comunic si oamenilor:
- Prieteni, stam o ora aici, sa se calmeze motorul, completez apa si-o luam iar la piciorus. Astia au fost de acord, incercam toti sa adormim. Ma intorc spre fata, care era in dreapta si zic:
- Nu-ti face griji, scaunele sunt incalzite, n-o sa murim de frig.
Dracu s-a gandit ca incalzirea in scaune nu mergea pe partea pasagerului...
Dupa vreo ora ma trezesc brusc, deschid ochii, ma uit in spate la baiat, ala sforaia de Doamne-ajuta, n-avea nicio treaba. In schimb fata tremura din toate incheieturile. Zic: no Ionut, ce dracu facem de moare asta? Am ajuns la concluzia ca o arunc aici peste un gard, ii dau somnic si aluia si plec acasa, n-am vreme de dat declaratii!!!
Pe la 5 ma trezesc iar, se trezesc si copiii, completez apa si da-i iar la drum. Ajungem in Brno, inca nu se crapase de ziua, si cand opresc le spun oamenilor:
- Eu merg pana la Bratislava, Budapesta, etc, daca vrei va mai duc!
- Nu, multumim, mai stam putin in Brno!
- Ok. Deschid portbagajul, isi iau copii bagajele, ne luam la revedere, intru in masina, si-mi tranteste fata usa din dreapta de-am crezut ca intra usa in caroserie peste mine. M-am uitat de curiozitate in oglinda, oamenii aproape alergau in directia opusa
Pornesc mai departe, traversez toata Slovacia dintr-un sut, in Bratislava vreo 30 de minute eram convins ca ma urmaresc mafiotii, se luase dupa mine un Mercedes negru, si am inceput s-o calc, pur si simplu mi-era frica. Exact la iesire a facut dreapta la un semafor... eram atat de multumit de mine ca sofer, ca i-am pierdut, incat era sa ma urc peste un batran sa-i sara plasele ca popcornul.
Intru in Ungaria, aceeasi poveste, maxim 80 km/h, din 15 in 15 km oprit si completat la apa. Reusesc sa inchid trapa manual, fumez 2 tigari deodata in cinstea acestui eveniment si pornesc mai departe. In Budapesta ratez M0 asa ca trebuie sa trec prin centru. La un semafor isi revine termocupla din Valhalla si pe mine ma apuca fredonatul de bucurie. Evident, "Pusca si cureaua lata".
Ma opresc la o benzinarie in Budapesta, bag benzina, completez la apa si ma abordeaza un baiat de acolo. Ii explic in engleza ce si cum, la care el se apuca sa ma intrebe de ce n-am luat un fel de adeziv, dar pentru tevi, ca lutul. M-am prins ca vorbeste de Poxilina, imi dau 3 palme peste ceafa, un cap in gura si-un genunchi in c*aie singur, si-l intreb, plin de nadejde:
- Ai Poxilina la magazin?
- Nu.
- Ai idee unde gasesc?
- Nu.
Urmeaza o serie de injuraturi native de neam, istorie, morti, sfinti, familie, spus de catre mine pe grai dulce romanesc, la adresa lui... ma urc in masina si drum iar.
Ajung la Nadlac, exact in granita, cu 50 de metri inainte de control ma opresc frate vreo 45 de minute, era prastie motorul. Pun avariile, ies, fumez o tigara, in 10 min se prezinta 2 baieti:
- Ce faceti aici?
- Fumez, ce dracu crezi ca fac?
- Nu aveti voie sa stationati!
Imi sarise rau de tot tandara, era aproape 3 dimineata, nu mancasem decat un sandwich si ceva ciocolata:
- Nu stationez. Fumez, e o diferenta!!!
- Bine, ne vedem la control. Si-au plecat.
M-am uitat foarte perplex dupa ei, dar nu mi-am mai batut capul.
Evident, la control, cand a venit randul meu mi-au controlat absolut tot, cu caine si tot alaiul, fiecare obiect din masina luat la control, mai ca nu mi-au cerut arborele genealogic...
Intru in Romania, incepe partea a doua si cea mai cretina a aventurii. Continuare mai jos...