mrc...incepe sa-mi placa faptul ca ataci constant subiectul \"Acustica spatiului de auditie\". Ce nu stii tu de fapt este ca in masina, asta e doar unul dintre lucrurile importante de care ai nevoie. Masina cu acustica perfecta si cu difuzoarele montate prost va suna....PROST.
Sa nu mai vorbim de componentele lantului acustic... De scopul instalatiei... Si de multe altele. E aproape ca si in home hi-fi. Doar ca mult mai greu.
Spui de materiale tip \"Absortion\" si tip \"Diffusion\". Ti-am spus si in alt post ca in masina nu se aplica tot ce stii tu despre subiect. Sau daca se aplica, se aplica cu totul si cu totul altfel. Cand ai o camera cu pereti paraleli pe care trebuie sa o sonorizezi te apuci sa faci masuratori cu un microfon bun si un RTA ca sa-ti dai seama de locurile care boost-eaza frecvente, de locurile unde apar unde stationare si in ce gama de frecvente sunt acestea activate. Mai apoi in functie de sursa calculezi unde de reflexie, pozitionarea unor eventuale bass-traps, aplicarea materialelor necesare pt compensarea defectelor si nu in ultimul rand, reducerea cat mai aproape de zero a reverberatiilor in intreg spectrul de frecvente. Calculezi propagarea liniara a joaselor, gradul de dispersie a difuzoarelor de medii-inalte, orientarea si tinta lor spre punctul de auditie sau, in cazul unor cabine de control si inregistrare, obtinerea unui spatiu ce permite auditia \"liniara\" chiar si cu riscul de a pierde calitati cum ar fi sound-stage-ul. Definitia, liniaritatea si transparenta (cum ii place lui Saxo sa spuna, si pe buna dreptate) sunt calitatile eventualelor monitoare pe care un spatiu adecvat trebuie sa le sustina prin proprietatile acustice. Folosirea diverselor materiale in functie de compozitie, duritate, densitate, suprafata si forma depinde de rezultatul dorit. Fiecare material in parte face cate ceva si de obicei rezultatele optime se obtin prin utilizarea mixta a acestora, in functie de nevoie. Absortia sau difuzia la nivel de suprafata se realizeaza si cu modificarea locala a unghiului de inclinare a suprafetei si nu numai cu materialul propriu-zis. Aici e munca de cercetare la cel mai inalt nivel. Dar probabil ca stii ce ti-am spus deja.
In masina e putin altfel. Distanta intre sursele de sunet nu este niciodata mare. Ma refer la partea de \"front\" din care se recreaza de fapt 90% din sunet, sound-stage, definitie in punctul de auditie, etc. In masina nu poti sa duci boxele mai departe de stalpii laterali. Nu poti sa le impingi dincolo de parbriz. Este aproape imposibil sa completezi spectrul de frecvente in joase fara un subwoofer pe care doar extrem de rar il poti pozitiona optim, adica in fata.
Ai la dispozitie doua usi, doi stalpi, un bord si un parbriz ca sa recreezi o scena de concert sau o sala de opera. AICI E PARTEA CEA MAI GREA. In masina se folosesc putine materiale de tratament acustic pt simplul fapt ca formele interioare sunt aproape imposibil de corectat. Problema constructiva cea mai mare este lipsa de rigiditate a suprafetelor mari de tabla si a componentelor de plastic, fie ele mobile sau nu. Multitudinea de imbinari, de bucati utile sau nu dar care exista totusi si pot creea un zgomot aparent insesizabil pt unii, dar foarte daunator pt o auditie cat mai apropiata de perfectiune. Fixarea difuzoarelor pe un suport cat mai rigid conteaza iarasi enorm. Pozitionarea si orientarea lor....munca uriasa de teste si incercari. Alegerea componentelor potrivite in lantul acustic si integrarea lor sonora in spatiu... Corectarea deficientelor de faza si time deelay in punctul de auditie... Volumul urias de munca la teste si reglaje pana la atingerea rezultatului optim... ACESTEA sunt doar o parte lucrurile care necesita cel mai mare efort si volum de munca in cazul unei masini de SQ.
CUM REZOLVAM PROBLEMELE ACUSTICII PROASTE?
