Un pic de istorie

[zip]

Iata si o pagina plina de semnificatii istorice.. Scriu si eu ca sa ma aflu in treaba! Oricum, e si ceva adevarat pe-aici, multe motoare la inceput.. Daca vreti sa stiti de unde s-a pornit asta este cel mai potrivit loc. Multi au uitat eforturile uriase pe care unii le-au facut ca noi sa ne simtim bine. Ce n-ar fi dat ei sa se dea o tura cu un Harley sau pe o Hayabusa! Ashadar, o istorie a \"motocicletei\" sau mai bine zis a ceea ce va deveni mai tarziu acesta masinarie minunata.

[zip]

Istoria Jawei incepe in 1929 cand Frantisek Janecek, inginer si proprietar al unei uzine de armament realizeaza prototipul unei prime motociclete de 500cc cu motor “Wanderer” cu un singur cilindru sub licenta.
Desi avea accesorii interesante acest prototip a constituit un esec pe piata interbelica.

Cu modelul “175” mai ieftin si mai mic insa a avut un mare success. Motocicleta, produsa pana in 1946 era echipata cu un motor englezesc “Villiers” iar inginerul care a proiectat-o de asemenea (George-William Patchett).

Un alt model a fost imediat lansat, “350 SOHC”considerat avansat in raport cu motocicletele produse la acea vreme.

Au urmat inca doua modele care s-au bucurat de asemenea de un mare succes, “Robotul” din 1937 (“robota” insemnand “munca” in cehoslovaca) si prima lor motocicleta de viteza in 1935 cu un motor SOHC de 500cc.

Dupa nationalizarea fabricii la sfarsitul anilor 40 inca doua modele au fost lansate pe piata, “Perak” de 250 cc cu un singur cilindru si “Modelul 12” de 350 cc cu doi cilindri ), ambele fiind asemanatoare ca design.

Modele asemanatoare Perak-ului se mai produc inca in China si India iar “Modelul 12” ) derivat dintr-o alta motocicleta cehoslovaca, “Ogarul” a fost primul model din seria lunga a “Gemenilor” de 350, inca produsi in Republica Ceha.

Un alt model al anilor 50 este “Geamanul” de 500 cc in 4 timpi considerat elegant si modern la timpul lui.

S-au realizat si cateva incercari in domeniul motocicletelor de viteza in anii 50, Jawa scotand 3 modele diferite, “Geamanul GP” de 500 cc din 1952 cu distributie DOHC de 45 cai putere (200 km/h) si modelele “Z-15”din 1955 si 350 GP din 1968 in doi timp .

La sfarsitul anilor 60 motocicletele de curse produse de Jawa erau de 350 cc, intr-un cilindru si de 350 cc cu racire prin lichid.

O alta “motocicleta ucigasa” a fost “Modelul 673” cu 4 cilindri si in 2 timpi (80 de cai putere, 270 km/h in ultima versiune din 1971).

Calitatea otelului folosit la fabricarea motorului era foarte proasta asa ca s-au inregistrat numeroase cazuri de decese printre care cea mai faimoasa fiind aceea a englezului Bill Ivy. Desi motorul V4 cu racire avansata prin lichid si echipat cu valve rotative (tehnologie folosita si de MZ) era competitiv, accidentele produse au descurajat piata occidentala.

Modelul “250 Junior” folosit in tarile din est la curse private (mama securistilor ce altceva! Cine are unu d-asta in curte stim ce-a fost..) era monocilindric, in doi timpi si cu racire prin aer).

Ultima motocicleta Jawa care a mai participat la competitiile GP a fost modelul din 1976 de 250 cc. (dupa el potopul ca au venit japonezii si i-au ras de pe piata..)Pe langa GP, Jawa a mai participat si la competitiile enduro, dominand se pare in anii 70 cu modelele de 250 cc de la sfarsitul anilor 50 derivate din “Perak”, cu cele de 350 cc din 1967 si cele de 400 cc din 1971(doar 20 de exemplare scoase).

Ca sa aveti cu ce sa va delectati.. una din singurele 6 prototipuri enduro fabricate de Jawa in 1989, “560 Enduro” cu motoare Rotax in 4 timpi, 600 cc, 4 valve si racire prin aer.

O alta Jawa care a creat senzatii a fost Jawa 500 “speedway”din 1982, DOHC cu 4 valve .In 1968 se lanseaza modelul “350 California” in doi timpi cu 2 cilindri.

Din modelul asta evolueaza seria “Californiei 350” din 1979 . Acestea s-au produs in serie, cu alte cuvinte “in cantitati industriale”..

In 1984 apare un model de 500 cc care bate motorul boxer produs de BMW in acea vreme, echipat cu “overhead camshafts” si cu carburatorul pozitionat in partea de sus a motorului si nu in spatele cilindrilor, pentru ca cel care o conduce sa aiba mai mult loc la picioare.

Din nefericire prototipul nu a intrat niciodata in productie si a fost inlocuit in serie cu modelul “500 R” cu motor Rotax cu un singur cilindru .

Ca sa nu va mai prelungesc agonia.. Istoria se continua cam asha.. Fabrica produce o vreme acelasi model vechi “350” dupa modelul sovietic in toate variantele posibile: chopper, enduro, sport chiar si triciclu! Iar la jumatatea anilor 90 da faliment si e vanduta pentru 35.000 de dolari unei companii care produce

[zip]

MZ-ul (Motorrader Zschopau), marca produsa in fosta RDG, este probabil una dintre cele mai cunoscute fabrici germane de motociclete dupa BMW. Dar, diferita de marca bavariana, MZ-ul a fost, pana de curand, un producator de motociclete ieftine, un fel de “Trabant al motocicletelor”. Oricum, ultimele modele sunt foarte moderne, si acum nu se mai aseamana deloc cu vechile modele in doi timpi (desi primele modele de curse din anii ’50 erau foarte avansate pentru vremea respectiva).

IFA-MZ-ul se naste in 1946, de la fosta fabrica DKW, aflata sub controlul armatei sovietice (de la DKW s-a nascut de asemenea fabrica de automobile Trabant); de fapt, primele modele produse cu marca MZ erau modele DKW din inaintea celui de-al doilea razboi mondial.

In foto se poate vedea “RT 125”-ul, produs anterior cu marca DKW, si copiat de cateva fabrici din toata lumea (chiar si de catre japonezi!).
“RT 125”-ul are aceleasi accesorii ca cele ale modelului DKW, cu un motor in doi timpi simplu si de incredere: 5,6 cai putere, 85 km/h.

A mai fost produsa o motocicleta in doi timpi, si anume MZ “BK 350” Dupa aceste modele din inaintea celui de-al doilea razboi, incepe productia primelor modele realizate in totalitate de catre MZ.
“ES 250”-ul anilor 1956 obtine un succes mare in Germania ca “touring bike”(asemanator unui modern BMW)! De fapt toate componentele motocicletei au fost create in acest scop, suspensiile erau moi, iar constructia bine executata ( diferita fata de modele din anii ‘70 si ’80), de asemenea designul motocicletei desi pare “heavy” (greu), are totusi o tenta germana.

Motoarele MZ-ului erau folosite si de alte firme, de exemplu: de catre Italjet, Italemmezeta “Sport Junior 125” din 1961, cu 14 cai putere si 125km/h.

De la “ES 250”-ul (restilizat si realizat intr-o versiune cc175, intre anii ’60 si’70), de asemenea un prototip Wankel a fost obtinut: “KKM 350”-ul , cu un singur rotor racit prin aer, cu 24 cai puteresi 140km/h. Aceasta motocicleta a fost precedata de catre “KKM 175-W” ,intotdeauna cu un singur rotor, dar racit prin lichid.

Acestea au fost primele motociclete Wankel din istorie, anticipand Norton-ul, Suzuki, Yamaha, Hercules si Van Veen, realizatii ale anilor ’70. In orice caz, acestea nu au intrat niciodata in productie.

Intre anii ’50 si ’60 MZ-ul se lanseaza in competitiile GP cu motoare revolutionare in 2 timpi echipate cu “rotating-disk induction valve” (\"sistem de admisie cu valva rotativa\" adica: acest sistem este folosit la motoarele in doi timpi cu doi sau mai multzi cilindri, cu un singur carburator.
In principiu sistemul este compus dintr-o supapa rotativa actionata de ambielaj.
Supapa respectiva deschide pe rand ferestrele de admisie ale cilindrilor, astfel incat la un moment dat de timp ,ferestrele unui singur cilindru comunica cu galeria de admisie shi implicit cu carburatorul.

Aceiasi tehnologie folosita la “RE 250” a fost introdusa si la “RE 125” din 1956, motorul avand 16 cai putere si o viteza maxima de 155 km/h.

MZ-ul “RZ 250”de la inceputul anilor 70 (58 de cai putere) si “RZ 250/2” din 1975 cu 62 de cai putere, 115 kg si o viteza maxima de 240 km/h, ultima motocicleta realizata de fabrica Zschopau pentru GP pana in 1998.

Totusi MZ-ul isi continua eforturile in campionatele europeene de enduro pana la sfarsitul anilor 80 cu “ES 300 Six Days” (1963) , “504 Enduro” (1979) si “250 GE” de la inceputul anilor 80 .

Nascut in anii 50 MZ-ul “ES 175/250” se produce pana in 1977 fara sa sufere prea multe modificari. Versiunile care urmeaza nu sunt foarte diferite: “TS 125” produs intre 1973 si 1985 si “ETS 250 Trophy Sport”(1970) cu un aspect placut si 19 cai putere (130 km/h).

In 1981 se lanseaza productia seriei “ETZ” cu motoare de 125, 150, 250 si 300 cc .

Echipate cu frana pe disc, mixer de ulei automatic, ignitie electronica, 5 viteze si un nou cilindru, aceste motoare erau destul de moderne pentru anii 80 si nu foarte departe de surorile lor din vest.

In 1992 fabrica a fost cumparata de Peter Karel-Kouros, s-a redus capacitatea de productie de la 80.000 de motociclete