Navigand pe internet am dat peste ceva foarte interesant.
DACIA ALEGEREA MODELULUI. Pentru a se reduce timpul pina la intrarea in fabricatia de serie, pentru a se marca un pas inainte, de ordin calitativ, si pentru a se reduce efortul valutar ce se facea cu importul de autoturisme, s-a considerat necesar sa se inceapa cu fabricarea unui autoturism in licenta.
*A fost lansata cererea de licenta pentru un autoturism din clasa medie, cu cilindreea 1000-1300 cmc, pentru o serie de fabricatie de 40-50.000 de buc/an. Au participat la licitatie, cu oferte, firmele Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo, Austin. De asemenea, au fost facute teste cu autoturismele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. Din considerente tehnice si economice a fost retinuta oferta firmei Renault pentru autoturismul Renault 12. Autoturismul se gasea in faza de testare a prototipului, fabricatia urmind sa inceapa in Franta in a doua jumatate a anului 1969. Contractul, insa, a fost semnat in septembrie 1966. Regia Renault dadea dreptul partii romane sa inceapa in avans montajul si integrarea partiala a unui alt autoturism din aceeasi gama, pina cind autoturismul Renault 12 era gata de productie. A fost retinut pentru inceput - montaj si integrarea partiala - autoturismul Renault 16. Motivat de efortul valutar necesar, s-a revenit asupra optiunii, montajul si integrarea partiala incepind cu autoturismul Renault 8.
CONSTRUCTIA UZINEI. Prin H.C.M. nr. 2004 din 16 septembrie 1966 s-a stabilit amplasarea uzinei de autoturisme la Colibasi, vecina cu uzina Vasile Tudose care era - de mult - furnizorul principal de piese si subansamble pentru autocamioane si tractoare. Investitiile pentru noua uzina au fost aprobate pentru o capacitate de 55.000 buc/an, din care 44.000 autoturisme si 11.000 autoutilitare derivate, folosindu-se aceeasi mecanica. Realizarea uzinei a fost incredintata Intreprinderii de Constructii Industriale si Montaj din Brasov, lucrarile incepind in decembrie 1966. Uzina consta dintr-o hala monobloc pentru montaj, o hala de presaj, o hala de finisari si anexe sociale si un pavilion administrativ si laboratoare. Construita intr-un timp record de numai un an si jumatate, la 1 iulie 1968 s-a trecut la inceperea probelor de functionare in gol a utilajelor si instalatiilor. Primul autoturism de control, dupa parcurgerea celor 217 posturi de lucru ale liniilor de montaj a fost gata in ziua de 3 august 1968, la 20 august 1968 avind loc inaugurarea uzinei si demararea productiei de serie a autoturismelor Dacia 1100. In paralel cu aceasta fabricatie continua asimilarea de piese si subansamble pentru Dacia 1300, in baza documentatiei primite de la Regia Renault.
DACIA 1100. Fabricarea autoturismului 1100 ( Renault
, conform contractului de licenta, consta, de fapt, in asamblarea caroseriei din subansamble de tabla ambutisata, venite din Franta, vopsirea caroseriei, montajul general, incercarile de pista, receptia si livrarea, toate piesele si subansamblele necesare fiind din import. In timp ce se construia uzina, pe baza documentatiei tehnice franceze, se asimilau in fabricatie, in viitoarele uzine colaboratoare, piese si subansamble pentru Dacia 1100, acoperind 20% din totalul necesar. Compensarea unor parti din cheltuielile valutare facute pentru cumpararea de piese s-a realizat prin fabricarea si livrarea catre Regia Renault de cutii de viteza si punti fata-spate pentru utilitarele Estaffette. Fata de modelele Renault 8, Dacia 1100 nu avea modificari esentiale. Intre faruri era plasata o tija cromata ce continea emblema Uzinei de Autoturisme Pitesti: vulturul.. Ulterior, acestea au fost inlocuite de o rigla din plastic ce avea inscriptia Dacia 1100. In serie mica s-a produs modelul 1100S, special conceput pentru curse. Acesta avea motorul preparat pentru curse, turometru, o baterie de 4 faruri, pneuri mai late. Autoturismele Dacia 1100 s-au produs pina la sfirsitul anului 1971, pornind pe drumurile patriei un numar de 37.546 de autoturisme.
*Date tehnice: 4 usi, 5 locuri, motor spate, 4 cilindri in 4 timpi, racit cu apa, 46 CP, viteza maxima: 133 km/h, consum: 6,8 l/100 km.
DACIA 1300
*In august 1969, a inceput montajul autoturismelor Dacia 1300, automobilul fiind expus concomitent, in luna octombrie 1969, la EREN din Bucuresti si la Salonul Auto de la Paris (Renault 12). Fabricarea autoturismului a inceput cu piese importate din Franta, urmind sa se asigure integrarea lor in productia autohtona pina la 100%. Autoturismul Renault 12 (Dacia 1300), se voia in anul 1966, la incheierea contractului, un autoturism cu vocatie internationala. Trecerea anilor a confirmat aceasta dorinta a constructorilor, autoturismul fiind fabricat in tari ca: Argentina, Columbia, Mexic, Chile, Spania, Belgia, Turcia, Afria de Sud, Taiwan, Australia, Noua Zeelanda.
*Modelul era berlina cu patru usi, cinci locuri, caroseria din tabla sudata pe platforma rigida formata din sasiu si planseu, tractiune fata, motorul amplasat longitudinal fata, 1289 cmc, 54 CP, 144 km/h, consumul: 9,4 l.
Tipuri
*Inca din anul 1970, autoturismele Dacia 1300 se prezentau sub trei variante de dotare: 1300-Standard, 1300-Super si 1301. Variantele mai luxoase erau Super si 1301, fiind dotate cu: scaune confortabile, radio, iluminare la torpedou si portbagaj, minere de viraj, bricheta, luneta cu dezaburire, centuri de siguranta, tetiere, mocheta. Modelul 1301 era destinat numai pentru sectorul de stat.
*In anul 1973 a inceput fabricatia modelului 1300 Break. Caroseria avea un volum al portbagajului de 910 cmc, modificari fata de berlina fiind doar la suspensia spate si la frine. Din 1974 s-a trecut la amenajarea Break-ului ca autosanitara. Aceasta asigura transportul unui bolnav pe brancarda si a doi insotitori (medic, asistent). Autoturismul era dotat cu brancarda rabatabila cu tren de rulare, scaun pentru insotitor, suport pentru tubul de perfuzie, etajera pentru medicamente, trusa resuscitare respiratie, girofar, radiotelefon, sirena.
*UAP, impreuna cu specialisti ai ICSITA au proiectat si introdus in fabricatie in anul 1975 autocamioneta Dacia 1302. Aceasta era de tip pick-up, cu sau fara prelata, avind o sarcina de 500 kg si o suprafata a platformei de 2,25 m. Partea mecanica era identica cu cea a modelului 1300, modificari fiind doar la suspensia spate. Pina in anul 1982 s-a fabricat un numar relativ redus de exemplare (1500 buc), cea mai mare productie fiind exportata in Algeria.
*A fost asamblat la noi in tara, pentru sectorul de stat, modelul Renault 20, sub denumirea Dacia 2000.
*La EREN'79 au fost prezentate modelele Dacia restilizate. Tot aici, a fost prezentat prototipul Dacia Sport-Brasovia, precum si o varianta
Dacia 1310 ce functiona cu metanol . Incepind de aici, modelele Dacia vor purta indicativul 1310. Acestea erau o restilizare a vechiului 1300, prezentind urmatoarele modificari: o noua masca fata cu patru faruri rotunde, semnalizatoarele fata incluse in bara de protectie, bloc iluminare multifunctional spate, bare parasoc fata-spate, spoiler in fata, plansa de bord redesenata, volanul si interiorul restilizate. Motorul a fost modificat, introducindu-se carburatorul 32IRMA, ce permitea o economie de cca. 0,5 l/100 km. Aceste modele erau construite in variantele de echipare: Standard, MS, MIS, S, TL, TX. In anul 1983 si, apoi, pe parcursul anilor, modelul 1310 a fost restilizat, fiind dotat cu parasocuri cu spoiler integrat, o alta masca la radiator, cu patru faruri sau cu doua faruri rectangulare ce inglobau si semnalul de directie, eleron pe capacul portbagajului.De asemenea, s-a introdus si motoarele de 1397 cmc,
1185 cmc si cutia cu cinci viteze . Acestea aveau urmatoarele grade de echipare: TLE, TX, TS, TLX. Modelul de virf avea in dotare: bord tip CN, faruri rectangulare, bare cu spoiler, roti cu ornament, interior capitonat, difuzoare in usi, vopsea metalizata, geamuri fumurii, cauciucuri late. Acest model se fabrica si in prezent, dupa revolutia din 1989 suferind o cura de intinerire, odata cu folosirea unor subansamble din import. De asemenea, din modelul ...Break, a derivat o varianta cu portbagajul deschis.
*Dacia Sport - a fost construita in doua variante, prima derivata din modelul 1310, cu usile normale, a doua, derivata din modelul 1410, avind usile prelungite, pentru a permite accesul la scaunele din spate. Modelul se baza pe tipul berlina, avind caroseria remodelata tip coupe cu doua usi, partea din spate fiind mai scurta cu 200 mm fata de modelul de baza. Ambele variante aveau elemente aerodinamice: spoiler si deflector pe capota portbagajului. Motorul avea 4 cilindri, 1397 cmc, 65 CP la 5250 rpm, 150 km/h, consum 7,8/ 100 km/h. Dupa 1989, productia a incetat datorita cererii scazute si orientarii firmei spre autoutilitare.