Forum 4Tuning - Articol in ziarul de azi GDS 02-09-2005 despr\"RALIURI\

Impatimitii raliurilor propun pace: Intram in legalitate, dar sa avem cu cine!
Sorina STAICULESCU

De la stinga la dreapta: Dan Bodnar, Marius Ciurlin si Gratian Tudorache, membri ai clubului auto craiovean Insane Racers
Desi e greu de crezut, majoritatea „teribilistilor“ care fac sa se cutremure orasul de scrisnetul rotilor si de zgomotul motoarelor sint tineri talentati, pentru care sofatul este un sport in care primeaza indeminarea. Nici banii, nici aerele de smecheri, ci stapinirea deplina a volanului. Marius, Dan si Gratian se numara printre practicantii acestui sport extrem. Si nu oricum, ci chiar coordonati intr-un club auto, Insane Racers. Pentru fiecare dintre ei - numai acest club numara peste 50 de membri - problemele cu legea nu sint putine si nici de neglijat. Sint constienti de riscuri, dar pentru sportivii autentici, importanta este competitia. Si atita vreme cit nu isi permit s-o faca legala, e buna oricum. Chiar si asaltata de sirenele politiei.

Premiant la indeminare, nu smecher!

Marius Ciurlin are 20 de ani. Este student in anul II la ISE si conduce de la 12 ani. Ilegal! La fel de ilegal cum au pus mina pe volan intiia oara toti posesorii de permis auto. „Acum opt ani am pornit Oltcitul lui taica-meu“, marturiseste Marius primii pasi pe calea „nebuniei“. „Cam greu, la inceput. Mi s-a inecat. Am pornit din nou. Luat la misto din dreapta, de tata, cu emotii, cu rusine, am reusit sa fac totusi un drum de tara. O perioada m-am tinut departe, nu credeam ca sint in stare. Dar intrase virusul in mine! A doua oara a fost mai usor: a devenit pasiunea vietii mele!“

Pina la obtinerea permisului auto, la virsta legala de 18 ani, a citit toata literatura de specialitate la biblioteci, prieteni ori internet. Iar in clipa in care a avut carnetul in mina, Vialy - cum este mai cunoscut Marius in cercul automobilistilor craioveni - a facut din pasiunea sa un mod de viata.

De doi ani participa la toate cursele organizate pe plan local. Din nefericire, spune el, doar doua au fost legale, in adevaratul sens al cuvintului, adica avind aprobarile necesare, masini de politie, salvare si pompieri, organizare tehnica bine pusa la punct si chiar festivitate de premiere. La ambele, Vialy a cistigat locul intii la categoria de indeminare, cu aceeasi masina: Tico.

„Celelalte - si nu putine - au fost ilegale. Ca si aceea de vineri noapte. Nu pentru ca ne place noua sa dam cu tifla politistilor, ca sintem smecheri sau mai stiu eu ce se scrie despre noi. Dar organizarea legala a unei curse este destul de costisitoare, chiar si pentru niste «baieti de bani gata». Daca autoritatile, primaria in special, ne-ar ajuta in acest sens, sint convins ca numarul «infractiunilor» noastre ar scadea simtitor. Sintem doar constienti de avantajele curselor legale: asistenta medicala, in primul rind. Pe de alta parte, cluburile auto din Craiova ar putea fi cunoscute, promovate, precum alte cluburi sportive din tara“.

Un sport prea costisitor chiar si pentru „beizadele“

Dan Bodnar (Toto), de aceeasi virsta, este student la Calculatoare, Automatica. Primele viraje periculoase le-a luat tot in copilarie, secondat de unul dintre parinti. Talentat la desen, nu a ratat nici un caiet de scoala pe care sa nu asambleze, din creion, vreun automobil ultraperformant. Iar colectia de masinute (de jucarie) inceputa acum mai bine de zece ani se mareste considerabil cu fiecare an petrecut in lumea motoarelor.

„O vreme facusem o adevarata fixatie pe Oltcit. Fiind si prima masina pe care am condus-o, eram hotarit «sa reconstruiesc» una cu mina mea. Dar costurile - de la exterior, jante si pina la motor - depaseau bugetul meu. In timp, am renuntat la idee, probabil si din comoditate. Mi s-a parut mai ieftin sa cumpar o masina mai puternica, care ajungea la aproximativ aceleasi cheltuieli, dar fara efort“.

Ca toti ceilalti membri ai clubului Insane Racers, Toto a facut eforturi pentru a tine pasul cu legea. „Tonusul oricarui sportiv se mentine, normal, prin sport. Sportul meu este drag-racing-ul, cursele de acceleratie paralela. Bineinteles, cu reguli stricte, cu categorii bine stabilite, cu competitori de aceeasi putere. Cum sa ma antrenez, daca nu mi se ofera posibilitatea, spatiul, toate conditiile necesare? Cine isi imagineaza ca ne face placere sa alergam de nebuni prin oras, punind in pericol vieti omenesti? Dar se intreaba cineva cit costa o astfel de organizare? Numai Salvarea ne-ar lua un milion jumate pe ora. Iar pista de la aeroport, s-o inchiriem, peste zece milioane!“.

Craiova, codasa chiar si la „fite“

Ceva mai experimentat, dar coleg de „nebunii“ cu ceilalti doi insane-racers este Gratian Tudorache, de 33 de ani, inginer electrotehnist cu masterat. Cu aproape 15 ani de practica automobilistica si nenumarate participari la curse - legale ori... ilegale - Gratian pare a fi gasit raspunsul la intrebarile care navalesc asupra lor dupa fiecare eveniment de acest gen.

„Nu este vorba de teribilism, de acte nebunesti ori mai stiu eu ce fite. Este chiar un sport, mai putin practicat la noi, adevarat. Periculos la maximum, nimic de zis, dar tocmai aici este spilul: indeminarea. Pentru a fi un sofer - si inca unul de drag-racing - iti trebuie aceasta mare calitate, fara de care orice sport se poate solda cu accidente. Noi, clubul nostru in special, nu dorim sub nici o forma sa intram in conflict cu legea. Chiar vrem sa promovam competitiile legale, dar aici avem nevoie de sprijin. In primul rind ACR, care, din pacate, la noi aproape ca nici nu-si face simtita activitatea. Apoi avem nevoie de un spatiu adecvat - minimum un kilometru de asfalt, cu loc de parcare. Iar aici poate veni cu vreo idee, desigur, primaria. Este incredibil, in Timisoara, Arad se organizeaza cel putin doua curse pe luna. De ce Craiova trebuie sa ramina mereu pe ultimul loc?“