THD ; Bobine ; Ohmi etc... :help:
 

Sunt cam in ceata:...

1)
Rated Power 12.5 V: 480 W RMS x 1 @ 4 ohm
800 W RMS x 1 @ 2 ohm
Rated Power 14.5 V: 640 W RMS x 1 @ 4 ohm
1000 W RMS x 1 @ 2 ohm
Cum adica 12,5V - 14,5V de unde diferenta asta? sau mai bine zis c este exact?De unde reiese?

2)
Am de ales intre doua Sub uri identice doar ca unul pe 2 ohmi iar celalat pe 4 ohmi. Care sunt avantajele,dejavantajele?....fiecaruia in parte.Cu bobinele care e treaba?

Daca am o statie monobloc sa zicem JL e1800D si doua sub uri sa zicem Kicker L5 de 12\" (aici apare problema astea sunt si pe 2 si pe 4 ohmi) cum se leaga?Ce suburi sa iau ? cele pe 2 sau cele pe 4 ohmi??? Care sunt diferentele???
Rog o explicatie cat mai explicita :help:

THD at Rated Power: 12.5V: <0.08% THD, 20 Hz - 250 Hz
14.4V: <1% THD, 20 Hz - 250 Hz

???????????

:help: :help: :help: :help: :help: :help: :help: :help: :help:

Ia 2 difuzoare de 4 ohmi pe care le pui in paralel.Cel mai bine ar fi ca difuzoarele sa aibe in jur de 300-350 W rms/buc.
p.s.
puterea oricarui amplificator variaza functie de tensiunea de alimentare.la fel si distorsiunile acelui amplificator cresc pe masura ce se apropie de puterea lui maxima.

Saxo, o nedumerire : nu-i cam putin 300-350W/woofer ? Ca dc le pune in paralel, amplifu nu da in ele ca si cum ar fii de 2ohmi ?

Difurile or sa fie Kicker L5 de 12\" la 600W rms bucata.(inca nu stiu daca or sa fie cele pe 2 sau cele pe 4 ohmi :( le iau pe cele pe care le au :( nu ma indrept spre altceva pt ca m am indragostit de astea :P ) Iar amplificatorul cred ca o sa fie JL e1800D (monobloc) de :


Rated Power 12.5 V: 480 W RMS x 1 @ 4 ohm
800 W RMS x 1 @ 2 ohm
Rated Power 14.5 V: 640 W RMS x 1 @ 4 ohm
1000 W RMS x 1 @ 2 ohm

Ce parere aveti, este buna combinatia??? O sa lucreze ok???

La mine tensiunea este 12,5v (cred) deci iau in calcul :
Rated Power 12.5 V: 480 W RMS x 1 @ 4 ohm
800 W RMS x 1 @ 2 ohm

Daca difurile or sa fie de 2 ohmi bucata atunci o sa am 2 x 400w daca le leg in paralel si 2 x 240w in 4 ohmi ?
Iar daca sunt difuri de 4 ohmi atunci ce se intampla ??? Cum se leaga si cat o sa am? ( W )

Daca aberez ,sa nu radeti dar am cam chiulit la orele de fizica si acum ma uit ca mata in calendar :oops: Avea dreptate tata cand i mi zicea sa nu mai chiulesc :oops: :D

Rog o explicatie ca la prosti :lol: :lol: :lol:

Oricum de montat o sa le montez la cineva care stie ce face dar vreau sa stiu exact si eu ce sa iau si cum se monteaza optim.

Ideea e sa folosesti difuzoarele la puterea lor maxima,cu distorsiuni din partea amplificatorului cit mai putine.
In punte,la 14 V amplifu are aprox 1000 W/ 2 ohmi.adica 2 difuri de 4 puse in paralel de cite 350 ar fi OK ( dupa parerea mea ) pentru ca vei merge cu ampliful SUB puterea lui maxima,adica in zona sinus garantat,iar difuzoarele vor suna la justa lor valoare.
Oricum daca vei folosi 700 W REALI !! vei avea sigur probleme cu urechile.... :lol:

Vorbesti acolo de un monobloc de la JL care nu are putere specificata la 1 Ohm, ceea ce inseamna ca nu prea poti sa-ti iei doua difuzoare de cate 2 Ohm si sa le mai si legi in paralel daca vrei sa folosesti acel amplificator. Fiind un monobloc, acesta nu are cum sa scoata 2 x ceva. Chiar daca are 2 iesiri fizice la nivel de conector extern, acestea sunt legate in paralel la singura amplificare pe care o contine aparatul in discutie. Prezenta celor 2 perechi de conectori faciliteaza eventuala conectare independenta a fiecarei bobine in cazul unui difuzor cu 2 bobine.

Legarea bobinelor in paralel duce la scaderea impedantei si legarea in serie la cresterea impedantei totale. Spre exemplu, in cazul legarii in paralel se face o medie aritmetica pe cand in cazul legarii in serie impedanta bobinelor se aduna.
EX: 4 cu 4 Ohm in paralel = 2 Ohm. 4 cu 4 Ohm in serie = 8 Ohm.

Trebuie tinut cont si de faptul ca in functionare impedanta unui difuzor masurat fara sarcina este una (Z ca si parametru T/S) si rezistenta lui electrica in functionare este altceva (Re sau Rdc ca si parametru T/S). Cea din urma poate sa aiba valori cu mult sub impedanta difuzorului in stare de repaos. Ceea ce inseamna ca:

1) Un difuzor de 2 Ohm poate sa coboare sub aceasta valoare in sarcina, suprasolicitand amplificatorul peste limitele acestuia.
2) Daca folosirea unui singur monobloc per difuzor nu este posibila atunci este recomandata folosirea unui monobloc cu adevarat stabil la impedanta minima a totalului difuzoarelor montate, amplificatoarele cu adevarat bune fiind de obicei stabile si sub minimul declarat de producator, tocmai din motivele scrise mai sus.

EX: Exista amplificatoare declarate stabile la 2 Ohm care pot sa duca un difuzor de 2 Ohm dar clacheaza la 2 difuzoare de 4 Ohm legate in paralel.

Fiecare amplificator bun are puterea declarata intre 2 praguri de tensiune la bornele de alimentare. Acestea sunt pragurile intre care sursa interna a amplificatorului lucreaza optim. Ideal este sa inceri sa te apropii cat mai mult de limita maxima, mai ales cand vine vb de amplificatoare de bas. Sursa nu este la fel de solicitata si daca se aplica si la intrarea de semnal o tensiune rezonabila (mai nou avem HU care pot 7,5-8 V pe iesirea de linie) se obtine un compromis optim, amplificatorul lucrand mai liber, fara sa se forteze, avand ca rezultat dinamica si rezolutie imbunatatita, chiar si la puteri mari, prin diminuarea raportului de amplificare. Nu e tot una sa amplifici 200 Mv x N ca sa ajungi la 100 W sau sa amplifici 7 V x N ca sa obtii acelasi rezultat.

Difuzoarele de bas ofera randament maxim atunci cand sunt duse aproape de limita lor superioara. Dar exista o regula de baza incontestabila care spune ca:

1) In 99% din cazuri distorsiunile distrug difuzorul si nu puterea excesiva. Un amplificator instabil la impedanta difuzorului sau unul care da la iesire semnal cu continut mare de distorsiuni va distruge sau deteriora aproape sigur difuzorul pe care-l alimenteaza.

2) Orice difuzor bun duce cu minim 50% mai multa putere decat cea specificata de producator ca fiind maxima, cu conditia ca semnal primit sa fie CRISTAL. :wink:

Si acum sa revenim la cazul tau particular. :) Daca vrei sa mergi cu 2 SL5 iti dau urmatoarele doua sfaturi:

:!: Citeste atent specificatiile difuzorului. :!: L5, model 2005 vine in doua optiuni. Fie cu 2 bobine de 4 Ohm fie cu 2 de 2 Ohm. Ceea ce inseamna ca mergi fie pe un monobloc stabil la 1 Ohm si in cazul acesta alegi varianta cu 2 x 4 Ohm, mergand pana la capat cu legarea lor in paralel, fie alegi un monobloc stabil la 2 Ohm si mergi pe modelul de 2 x 2 Ohm, unde folosesti legare in serie a bobinelor difuzoarelor si mai apoi paralel intre difuzoare, fie alegi unul dintre modele si gasesti cate un monobloc potrivit pentru fiecare din ele (cel mai indicat).

Pentru ultimul caz iti recomand varianta de 2 x 2 Ohm cu cate un Directed Audio D1200 pe fiecare. Si daca vrei sa faci putine economie mergi pe varianta de 2 x 4 Ohm si un D2400 pe ambele.

Indiferent de hotarerea ta, cere sfaturi pe aici. Vedem cum facem sa te incadrezi si in buget si in limitele tehnice. :wink:

Rellaxx ... Merci mult de explicatii !!! :drunk:

Dar asta ce inseamna ? : \"O incinta bass-reflex care are in spatiul de ascultare group delay mai mic de 10 ms nu are sanse sa oboseasca urechea ...\" ?

Ca sa nu ma complic in termeni, group delay-ul se masoara in milisecunde si reprezinta viteza de raspuns a difuzorului, implicit a portului de bas reflex in spatiul de ascultare. La un bas-reflex acordat prost, cu group delay mare, o sa ai parte de un sunet cu \"coada\", adica un sunet mai aglomerat si mai lung decat ar trebui sa fie. Nu ai ascultat niciodata o incinta bas-reflex care, dupa bataie propriu zisa a bas-ului, avea si un sunet rezidual care dadea impresia ca bas-ul vine fie intarziat, fie de 2 ori? Cel mai obositor este atunci cand sunetul din spate vine la interval audibil fata de cel din fata. Adica atunci cand fata nu e la linie cu spatele. E ca si cum ai asculta doua piese diferite. Asta se poate corecta partial din setari ce intarzie sunetul in punctul de ascultare, de la unul sau mai multe difuzoare, in asa fel incat totul sa fie la linie. Dar daca incinta are probleme de acordaj si timp de raspuns, corectarea prin metode de acest gen e practic imposibila.

PS: Referitor la cele 10 milisecunde, cam acesta ar fi pragul maxim acceptat in cazul unei incinte bas-reflex buna. Ca in spatiul de ascultare aceasta valoare creste, nu e nici o problema. Important este sa nu contribuie incinta cu valori mari. Pentru restul exista rezolvari. :wink:

Am ascultat astfel de incinte intarziate :) dar cum se regleaza asta? In specificatiile difurilor (Kicker L5 12\") am gasit specificatii pt dimensiunea cutiei si pt dimensiunea gaurii de reflex dar nu am gasit nimic referitor la lungimea pe care trebuie sa o aiba canalul de reflex si ma gandesc ca este important.Am cautat pe google poze cu incinte si am gasit una zic eu interesanta dar care nu stiu cat e de corecta (atasata) datorita lungimii prea mari (zic eu) a canalului de reflex.Pt un raspuns rapid al difuzorului canalul de reflex nu trebuie sa fie prea lung cred eu,asa este??? (oare chiar lipsa canalului nu este mai recomandata???)

pozele cu incinta aia interesanta

Si inca o intrebare (mai multe de fapt): Cat conteaza materialul fonoabsorbant din interiorul cutiei? Ce efecte are acest material si ce materiale se folosesc,care sunt cele mai indicate si care sunt diferentele dintre ele? Cantitatea de astfel de material conteaza?si daca da in ce fel? Incinta vreau sa o contruiesc eu pt ca vreau sa iasa cat mai bine si datorita acestui fapt ma intereseaza TOATE amanuntele construirii unei incinte corecte!

Se poate intra si in explicatii mai complexe/profesioniste pt ca daca nu inteleg ceva intreb :P si e mai bine decat sa se omita vreo explicatie sau amanut.
MERCI

Referitor la folosirea materialului fonoabsorbant, exista explicatii detaliate pe un alt forum...
Nu am sa repet cele scrise acolo pt. ca nu am timpul suficient!

Ceeace vezi tu in imagine este o incinta simpla, dublu bas reflex.
In functie de volumul interior, sectiunea si lungimea portului de br, se stabileste frecventa de rezonanta a portului de bas reflex. Deci modificand lungimea, dar pastrand sectiunea constanta, vei obtine o coborare in frecventa a raspunsului portului de br - in cazul lungirii fantei si invers... adica o urcare in frecventa in cazul scurtarii lungimii portului de br.
Oricum, la acordajul fantei nu poti sa cobori raspunsul sub fs-ul subwoofer-ului, deoarece risti sa il distrugi mecanic, cursa pistonului (conului) devenind necontrolata in putere mare... Gandeste-te la aerul din incinta ca la un ARC!
Acest ARC are este cel care iti controleaza excursia conului in putere mare, ne lasandu-l sa isi depaseasca xmax. Toate acestea in conditii normale de exploatare...
Prin portul de BR circula aer cu a anumita viteza... care nu trebuie sa fie mai mare de 17m/s... optim sub 10m/s... altfel portul va fluiera... atunci cand subwoofer-ul va pune din ce in ce mai mult aer in miscare datorita injectarii de putere din ce in ce mai mare in bobina... la frecvente infrasonice...
Marirea sectiunii portului este invers proportionala cu lungimea!
Dar trebuie tinut cont de viteza aerului prin el.


Daca te uiti bine in pliantul care insoteste subwoofer-ul, vei observa ca ai absolut toate cotele pentru construirea incintei.
Am construit zeci de incinte pentru Kicker... diferite configuratii.

off topic : Gata o restanta :D , mai sunt doua :( .
On topic : Da si tu un topic,adresa,ceva ca daca ma apuc sa citesc toate rezultatele cautarii i mi creste barba :D sau mai bine da si tu un copy/paste ca stii de unde sa le iei.Si esti cumva din bucuresti? ca daca da poate ne intalnim si noi la o bere si ma ajuti si pe mine cu niste sfaturi 8) Daca nu esti de aici mai vb pe pm cand o fi sa ma apuc de incinta ca ai zis ca ai facut multe si te pricepi.

Din pacate nu pot sa te ajut cu link...
Staff-ul 4tuning schimba instantaneu printr-un filtru orice link, adresa... cu site-ul / forum-ul respectiv, schimband denumirea respectiva in 4tuning...
Sunt proprietarul firmelor Audio Plus si Pro Vision... importator exclusiv Ground Zero, etc... respectiv producator de incinte acustice...
Suntem din Drobeta Turnu Severin.
Iti stam la dispozitie cu absolut orice sfat... nu ezita sa ne soliciti daca ai nevoie!
Ne vei gasi la SIAB anul acesta. Initial hala 103... dar din motive...NATO, aceasta nu mai este disponibila... si deci... actualmente intr-o hala mobila, chiar la intrare!

Dap stiu..mai exact intr un cort mare 8) Tot ce inseamna audio o sa fie in cort :) Cred ca le e frica sa lu li se darame halele de la muzica :P .Mai vb.BAFTA !

Un mic glosar cu cateva chestii folositoare si bune de stiut:

1. Clasele de funcţionare ale amplificatoarelor auto (clasificarea este făcută în ordinea inventării lor)

Clasa A: Amplificarea întregului semnal, fără împărţirea în două jumătăţi pozitive şi negative, având curent tot timpul. Design ineficient, dar capabil de distorsiuni foarte mici. Sunt folosite rar în maşini datorită excesului de căldură şi consumului de curent foarte mare tot timpul.
Clasa AB: Folosită în cele mai multe amplificatoare. Semnalul este împărţit în două, pozitiv şi negativ, fiecare parte fiind trimisă unui circuit cu dispozitive separate de ieşire sau cu dispozitive paralele pentru amplificare. Ambele părţi lucrează în tandem, iar cele două jumătăţi sunt recombinate la ieşire pentru a reconstrui întregul semnal. Această tehnică creşte puterea de ieşire şi îmbunătăţeşte eficienţa amplificatorului, dar are tendinţa de a creşte distorsiunile (în mod special la nivele mici de ieşire) datorită diferenţelor minuscule la activarea şi blocarea componentelor de ieşire.
Clasa D: “D” NU vine de la “digital”, deşi anumite amplificatoare de clasa D folosesc procesoare digitale interne. Denumit şi PWM (modulare impulsurilor în durată) sau amplificator cu comutare. Etajul de intrare al amplificatorului converteşte semnalul sinusoidal într-o serie de semnale de durată diferită. Foarte eficient, deoarece dispozitivele de ieşire sunt ori active, ori blocate, dar niciodată între cele două stări, aşa cum se întâmplă în cazul clasei AB. Folosit în primul rând pentru amplificarea subwooferelor, unde este necesară o putere mare, nivelele de distorsiune puţin ridicate sunt uşor tolerate, şi unde răspunsul în frecvenţă este limitat la frecvenţe joase.
Clasa T: Această notare nu este o clasificare oficială, dar este folosită de obicei când se face referire la amplificatoare care folosesc un cip de tipTripath pentru a controla semnalul şi funcţionarea sursei de alimentare. Acest tip de amplificator este de fapt unul de tip D, care poate fi folosit pentru operare în toată gama de frecvenţe, datorită posibilităţii sale de a duce zgomotul de comutaţie dincolo de spectrul audio, schimbând frecvenţa de operare a amplificatorului bazat pe frecvenţa de intrare a semnalului şi schimbările de amplitudine.

2. Egalizator de bass

Un filtru care permite ca o amplificare de până la 18 dB să fie aplicată unui semnal audio în gama de frecvenţe joase (tipic 35 – 45 Hz).

3. Conectare în punte

Conectarea în punte a unui amplificator combină puterea a două canale într-un singur canal. Legarea externă în punte permite ca două amplificatoare separate să combine puterile canalelor lor într-un singur canal, permiţând perechii să controleze o sarcină comună. Datorită acestei ieşiri de putere mari, legarea în punte este cel mai bun mod de a conecta un singur subwoofer.

4. Distorsiune

Orice deviere de la reproducerea clară a semnalului original. Include: zgomot, limitare şi distorsiune armonică.

5. Distorsiune armonică

Un tip de distorsiune în care sunt adăugate sunete sau vibraţii armonice sunetului original la reproducerea unui ton fundamental, care nu erau prezente în semnalul original.

6. THD ( Distorsiune Armonică Totală)

THD este o măsură despre cât de mult un dispozitiv audio dat distorsionează un semnal prin evaluarea tuturor armonicilor adăugate sau a altor sunete. Coeficientele THD sub aproximativ 1% nu pot fi auzite de majoritatea oamenilor.

7. Zgomot

Un tip de distorsiune cauzat de adăugarea unui sunet străin pe calea de semnal. Poate fi cauzat de componentele interne de calitate slabă, impulsuri de comutare din sursa de alimentare transmise pe calea semnalului audio, sau introduse în amplificator de circuite electrice din vehicul.

8. Limitare

Un semnal generat de un amplificator care este ori suprasolicitat, ori subalimentat faţă de amplitudinea semnalului care ar trebui generat. Un semnal limitat este unul la care vârfurile uşor rotunjite şi formele semnalului audio sunt decupate sau limitate. Aceasta rezultă din amplitudinea semnalului care depăşeşte limitele tensiunii de alimentare. În prima poză puteţi vedea un semnal normal, nelimitat şi nedistorsionat. A doua poză indică o limitare completă, cu o distorsionare secundară formată de componentele supraîncărcate ce comută de la semnalul pozitiv la cel negativ, şi câteva spike-uri suplimentare în timpul perioadei de limitare. Uimitor, dar anumiţi clienţi îşi vor tortura echipamentele, în ciuda faptului că sună oribil, cauzând defectarea difuzoarelor, a subwooferelor sau amplificatoarelor pe care le utilizează. A teria poză indică o ieşire stereo cu canalul de sus arătând porţiuni de semnal limitat, vizibil acolo unde apar liniile scurte orizontale la capetele semnalelor mai mari, iar canalul inferior arătând normal, producându-se un semnal muzical nelimitat.

9. Raport semnal – zgomot

O măsură a nivelului zgomotului dintr-un dispozitiv în comparaţie cu nivelul semnalului. Un număr mai mare indică o diferenţă mare, ceea ce este mai bine. În termeni tehnici, este raportul, exprimat în dB, dintre puterea semnalului într-un punct de referinţă dintr-un circuit, şi zgomotul care ar exista dacă semnalul ar fi eliminat. Raportul maxim semnal-zgomot (echivalent al gamei dinamice) al unui aparat dat poate fi văzut ca o măsură a fidelităţii utile. Acest raport înseamnă cât de mult zgomot absolut poate să producă, comparativ cu cea mai mare tensiune a semnalului ce poate trece fără distorsiune.

10. Factor de amortizare

Raportul impedanţei de sarcină faţă de impedanţa internă de ieşire a amplificatorului. De obicei, cu cât este mai mare numărul, cu atât este mai bine, deşi este discutabil dacă factorii de amortizare mai mari de 50 produc vreo îmbunătăţire sesizabilă

11. Filtru

Un circuit care separă un semnal audio în părţi separate ale gamelor de frecvenţă. Filtrele pasive pentru difuzoare elimină frecvenţele de deasupra sau de sub anumite frecvenţe pentru a permite unei anumite game de frecvenţă să fie trimisă la difuzorul cel mai potrivit pentru a reproduce acea gamă. În amplificatoare, filtrul permite trecerea diferitelor benzi de frecvenţă spre amplificatoarele care comandă difuzoare individuale.

12. Filtru subsonic

Frecvenţele care se află mai jos de spectrul auditiv uman. Cele mai multe filtre subsonice din echipamentele audio sunt numite mai precis filtre infrasonice, de vreme ce materialul de sub frecvenţa lor de tăiere poate fi încă auzit. Filtrele subsonice sunt folosite pentru a limita excursia difuzoarelor în incinte bass-reflex sub frecvenţa de acord a incintei, unde difuzorul nu este controlat, mişcarea necontrolată a membranei ducând la distorsiune mare şi potenţiala defectare a difuzorului.

13. Trece bandă (filtru sau incintă)

Un tip de incintă sau filtru care este reglat special să furnizeze energie maximă într-o gamă de frecvenţe limitată, în timp ce le elimină pe cele de deasupra sau de sub gama de trecere.

14. Excursie

Mişcarea înainte şi înapoi a membranei unui difuzor sau subwoofer dinamic. Cât de tare se aude un difuzor depinde de cât de mult aer poate să mişte fără să se supraîncălzească. Excursia este dată în inch sau mm, indicând distanţa totală pe care o parcurge membrana, sau ca Xmax, care este măsura deplasării doar într-o singură direcţie (de la centru).

15. Puterea limitată de excursie

Puterea maximă pe care o poate controla difuzorul fără a distorsiona.

16. Nivel de presiune a sunetului limitat de excursie

Nivelul maxim de presiune a sunetului pe care îl poate produce sistemul cu un semnal de intrare specificat.

17. Octavă

În audio, intervalul dintre oricare două frecvenţe având un raport de 2 la1. O octavă mai sus de 100Hz este 200Hz, în timp ce o octavă mai jos de 100Hz este 50Hz.

18. Sensibilitate (Eficienţă)

Caracteristica nominală a unui difuzor care indică nivelul de intensitate a sunetului pe care-l produce difuzorul (în dB). Tipic măsurată la o distanţă de 1 metru cu un difuzor alimentat cu o putere de 1 Watt. Alternativ, poate fi specificată o tensiune de 2.83 V decât 1 watt (1 watt = 2.83V @ 8 ohmi).

14. Excursie

Mişcarea înainte şi înapoi a membranei unui difuzor sau subwoofer dinamic. Cât de tare se aude un difuzor depinde de cât de mult aer poate să mişte fără să se supraîncălzească. Excursia este dată în inch sau mm, indicând distanţa totală pe care o parcurge membrana, sau ca Xmax, care este măsura deplasării doar într-o singură direcţie (de la centru).

15. Puterea limitată de excursie

Puterea maximă pe care o poate controla difuzorul fără a distorsiona.

16. Nivel de presiune a sunetului limitat de excursie

Nivelul maxim de presiune a sunetului pe care îl poate produce sistemul cu un semnal de intrare specificat.

17. Octavă

În audio, intervalul dintre oricare două frecvenţe având un raport de 2 la1. O octavă mai sus de 100Hz este 200Hz, în timp ce o octavă mai jos de 100Hz este 50Hz.

18. Sensibilitate (Eficienţă)

Caracteristica nominală a unui difuzor care indică nivelul de intensitate a sunetului pe care-l produce difuzorul (în dB). Tipic măsurată la o distanţă de 1 metru cu un difuzor alimentat cu o putere de 1 Watt. Alternativ, poate fi specificată o tensiune de 2.83 V decât 1 watt (1 watt = 2.83V @ 8 ohmi).