Când au început cursele de karting în România?

[Rusanescu]

Ar fi bine să ne punem și această întrebare:Când au început cursele de karting în România?
Haideți că avem răspunsuri. Așa că vărog să postați aici totul despre karting.
Succes!

[Rusanescu]

Istoric
Partea I
A trecut mai bine de o jumătate de veac de la apariția kartingului ca sport mecanic. Originea lui este legată de numele californianului Art Ingels, care în 1956 a realizat un șasiu pe care a montat un motor în doi timpi de la o motocositoare, inventând ceea ce se va numi Kart. Această mașinuță va genera într-un timp scurt o activitate de divertisment răspândită în SUA, devenind o întrecere care în curând va fi preluată și de Europa. Spre finele anilor 60 în SUA existau deja 300 de producători de Karturi care au promovat apariția unei noi discipline sportive automobilistice viu disputate, denumite karting, sau ”Mini formula 1”. Prima competiție de Karting din Europa va avea loc în Franța, la Argenteiul în 1959, iar în 1961 federația franceză de specialitate a eliberat aproape 13.000 de licențe pentru piloți ”încinși de febra” kartingului. În 1960 structurile federale se reunesc și stabilesc primele reglemetări ale întrecerilor de karting iar în 1962 Federația internațională de Automobilism (FIA) crează Comisia Internațională de Karting (CIK). Aceste competiții de karting vor deveni pepiniere ale formării marilor piloți de formula 1. În anii 70 virtuoșii circuitelor de viteză – Ayrton Senna, Alain Prost, Ricardo Patresse, Michael Schumacher vor fi pregătiți în școlile de karting. În 2009 sunt organizate concursuri regionale și naționale, susținute de producătorii de materiale sportive și de iubitorii de întreceri, kartingul fiind de departe cel mai accesibil sport din cele cu motor. Majoritatea participanților beneficiază de circuite indoor sau outdoor, pe care copiii, tinerii și adulții se pot bucura de senzațiile unice ale acestui sport.
În România, Kartingul apare între anii 1966-1968, când entuziaștii sporturilor mecanice construiesc primele karturi. Pionierul acestui sport este Jean Bobocel.
Asociația de Karting a Liceului bucureștean Ion Neculce, înființată în 1971 de către profesorul Mircea Eron Ionescu, a fost prima echipă de karting din România. Karturile erau fabricate, după un proiect al d-lui Ion Bobocel, în atelierele Centrului pentru modelism Băneasa și liceului Ion Neculce, cu participarea primilor piloți pe care îi putem vedea în această imagine de la un prim concurs național organizat pe un circuit amenajat în 1973 în parcul central din Giurgiu. Piloții: Ion Olaru, Radu Grozea, Cătălin Minovici, Ionuț Bobocel, Dumitru Paraschiv și Vladimir Biji. În extrema dreaptă este Gheorghe Ostache un pilot care se va adăuga cu succes echipei din sezonul următor. Kartul lui Vlad BIJI era construit din țeavă de apă, echipat cu roți de roabă și propulsat de un motor CZ de 175cc. În scurta sa carieră de pilot, Vlad a avut evoluții chiar mai pitorești decât aceasta! În mod incontestabil, se poate spune despre el că a fost unul dintre “pionierii” acestui sport în România.

[Rusanescu]

Istoric
Partea a II-a
Din anul 1968 Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport (CNEFS) preia activitatea în cadrul Federației Române de Modelism (președinte J. Bobocel) și organizează primele Cluburi și primele concursuri de Karting pe piste ocazionale.
5 Noiembrie 1974, imagine de la startul clasei 50 cc a primei ediții oficiale a Campionatului Național de Karting, organizată de proaspăt înființata Federație Română de Automobilism și Karting – FRAK. La această primă ediție au participat cam 30 de sportivi din București și Brașov care făceau parte din primele trei cluburi de karting: ASKALIN și Semănătoarea din București și Universitatea din Brașov. S-au disputat titlurile de campioni la clasele 50cc, 125cc și 175cc. Primele titluri de campioni la clasele 50cc și 125cc au fost cucerite de Radu Gheorghe Grozea (ASKALIN – București) și la 175cc de către Gheorghe (Dodo) Urdea (Universitatea Brașov).
Unul dintre primii piloţi ai asociaţiei ASKALIN Bucureşti a construit în 1974 primul kart cu roți mici (roți de bechie de avion), în atelierul de prototipuri al Institutului de Tehnică de Calcul din București. La scurt timp după apariția acestui kart, a început și producția altor modele la Brașov, la clubul Universitatea Brașov sub conducerea profesorului Dumitru TELESCU și cu sprijinul faimosului pilot și constructor de planoare de la fabrica din Ghimbav, ing. Iosif Șilimon. La ITC – București s-au construit trei astfel de karturi care au fost pilotate de Radu Grozea, Ion Olaru și Sergiu Budu.
În perioada respectivă, Ion Olaru era membru al echipei ”Felix ITC” a Institutului pentru Tehnică de Calcul din București, în atelierele căruia au fost construite primele karturi cu roți mici și care erau perfect comparabile cu karturile fabricate în Italia sau Germania.
Ion Olaru a avut o carieră scurtă dar respectabilă (3 ani), după încheierea căreia a devenit un membru important al conducerii Federației Române de Automobilism și Karting (FRAK). Actualmente dl. Olaru este director sportiv şi președintele Comisiei Naționale de Automobilism și Karting CNAK din cadrul ACR.
La sfârșitul anului 1973, activitatea este preluată de către Automobil Clubul Român (ACR).
În 1974 ia naștere în cadrul ACR, Federația Română de Automobilism și Karting (FRAK) și din acel an se desfășoară Campionatul național de karting de viteză în circuit în complexul expozițional EREN de la Casa Scânteii și ulterior, campionatul național de anduranță. După înființarea FRAK se afiliau 30 de cluburi și se eliberează peste 1000 licențe de piloți. În cadrul FRAK se înfiinţează comisiile de specialitate conduse de J. Bobocel, Alexe de Vassal, Marius Orădean, Niculae Erdely.
Au fost proiectate piste de karting în aproape toate județele țării. Prima pistă de karting a fost construită la Cluj-Napoca (1200 m), pe care s-a desfășurat prima etapă a Cupei Păcii și Prieteniei (CPP). Alte piste amenajate: Galați (900 m), Tg. Secuiesc (aprox. 1130 m) și Târgoviște (aprox. 1000 m).

[Rusanescu]

Istoric
Partea a III-a
În anii 70 se fac eforturi pentru alinierea activității românești de karting la normele internaționale ale automobilismului (CIK-FIA) prin scoaterea clasei de 175 cmc și apariția clasei 250 cmc. Se introduc în campionat clasele de cadeți și juniori. Consemnăm activitatea intensă a cluburilor Askalin București, condus de E. Ionescu, Semănătoarea București (președinte I. Ștefan), Universitatea Brașov (președinte D. Telescu), Pegas Arad (președinte S. Törok), IPA Sibiu (președinte N. Tatu), Pescărușul Constanța (președinte Gh. Chiriac), LIA Timișoara (președinte D. Ţăranu), Calculatorul IIRUC București (președinte C. Herăscu), I.T.B. Buc (președinte V. Biji), AKIRA Tecuci (președinte Gh. Mancaş), Danubius Galați (președinte T. Podaşcă).
În anul 1971, sunt desemnaţi primii campioni naţionali la viteză pe circuit la karting: Virgil Oancea la clasa 50 cmc şi Ion Bobâlneanu la clasa 175 cmc, ambii din Sibiu.
Prima participare oficială a echipei de karting Unirea Tricolor – București, la inaugurarea pistei din Cluj în 1976. Componenții acestei prime echipe UTB erau, Dan Gheorghe, Ion Olaru, Ionuț Bobocel, Radu Grozea, Gheorghe Ostache și Cătălin Minovici, iar karturile erau construite în atelierele A.R.A București și aveau să fie distruse în cutremurul din 1977.
În deschiderea etapei de karting din Slobozia (1976) Ionuț Bobocel, a evoluat la volanul primei replici de Formula1, construită în 1970 de către prof. Ion Bobocel cu o echipă din care au făcut parte și Radu Grozea, Dumitru Paraschiv și alții. Mașina reproducea fidel mașinile de F1 ale vremii, era echipată cu un bicilindru IJ de 350cc și atingea 160 km/h.
Autobuzul amenajat în atelierele ITB sub coordonarea leader-ului echipei ITB - Radu Grozea și a președintelui secției ing. Florin Filip şi pus la dispoziţia echipei de karting a devenit faimos pe pistele de karting din anii ’80, fiind folosit și în numeroase deplasări în străinătate ale echipei naționale. Era echipat cu 14 locuri de dormit, pentru piloți și mecanici și cu un spațiu tehnic care putea găzdui 11 karturi! Acest mijloc de transport, foarte modern la vremea aceea, a contribuit din plin la succesele echipei ITB care a fost de mai multe ori campioană națională.
Unul dintre cei mai spectaculoși piloți din kartingul românesc a fost Doru ŢĂRANU, multiplu campion al clasei 250cc, excelent tehnician, antrenor și leader autoritar al clubului LIA – Timișoara.
Emilian Petrescu a fost membru al echipei de karting a clubului Unirea Tricolor București, a participat și a câștigat multe curse la clasa 125cc (ICC), de-a lungul unei cariere sportive respectabile de mai bine de 6 ani. A fost primul sportiv român care, la ediția 1980 a Campionatului European de Karting disputată pe pista Olomouc din Cehoslovacia și la care au participat peste 270 de piloți din toată Europa, a ocupat un excelent loc 34 la doar o singură poziție de calificarea în marea finală.
Activitatea se diversifică şi apare pe lângă Campionatul Naţional de Viteză pe Circuit şi Campionatul Naţional de Anduranţă. În cursele Campionatului Naţional de Anduranţă se utilizau motoare Mobra de 50 cmc fabricate la Braşov (ulterior Hoinar-50 cmc), echipajul avea trei piloţi în componenţă, (doi conduceau kartul cu schimbul, cel de al treilea împreună cu mecanicul asigurau asistenţa tehnică), iar durata concursului era de 3 ore.
În 1982 la etapa de la Galați în prima linie a grilei de start (cu 19 participanți), protagoniștii, care aveau să-și dispute de-a lungul mai multor sezoane titlul de campion, au fost: Dodo Toma (UTB), Radu Grozea (ITB) și Doru Țăranu (LIA Timiș).
Galați 1983. Startul uneia dintre manșele etapei din România a “Cupei Păcii și Prieteniei”, campionatul de karting al țărilor socialiste la care participau cei mai buni 6 piloți ai clasei 125 cc din URSS, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, RDG, Bulgaria și România. Lupta pentru primele locuri se dădea, de regulă între piloții din URSS și cei din Cehoslovacia (țara producătoare a motoarelor CZ care erau cele mai performante). Locurile 3-4 se disputau între piloții din RDG ȘI Ungaria iar restul între cei din Polonia, Bulgaria și România. În pole position era cehul Milan Shimak, în centru rusul Vladimir Uhov și în extrema stângă un pilot din RDG (echipat cu motor MZ). Karturile erau de producție rusească, italiană, germană sau indigenă (pentru majoritatea concurenților). Nu era admisă decât utilizarea motoarelor de fabricație socialistă (CZ sau MZ). Dintre piloții români care au fost selecționați să reprezinte România în această competiție s-au remarcat Ștefan Lucian, Emil Petrescu, Petre Niculescu și alții.

[Rusanescu]

Istoric
Partea a IV-a
Dacă până în 1990, kartingul s-a practicat în condiții modeste în mai multe județe ale țării. După această dată, s-au amenajat în mai multe zone kartodromuri, cu care au permis atragerea unui număr mai mare de tineri în practicarea acestui sport, desi in majoritatea situațiilor aceste structuri privare percep anumite sume. Printre localitățile care au kartodromuri, se numără: VIK Arad (pistă construită pe lungime de 1,1 km, la standarde europene; oferă asistență tehnică); Tomis Kart Constanța (lungime aprox. 400 m); Masterkart Brașov (lungime circuit 1,05 km; lăține 7m; capacitate grid 15 karturi); Herăstrău Racing Team București (lungime de 300 m si latime de 4, respectiv 7m; sistem propriu de iluminat si cronometraj); Road Runner Club Sibiu (circuit cu lungimea de 650m, instalatie de cronometrare) ; Selena Motor Sport Bacău (considerată de specialiști una din cele mai competitive piste de karting din Europa de Est, cu o lungime de 1.25 km) și altele.
Din 2002 apar trei noi piste: Salena – Bacău de 1245 m, Amckart – București de 1256 m, Vik Arad de 1100 m.
Din 2004, România a inițiat zona de Sud-Est Europa la Karting, competiție recunoscută de către CIK-FIA. După 1989 relațiile Kartingului românesc se lărgesc. Astfel, în 1990 o echipă a României este invitată în Germania pentru a participa la un concurs organizat de departamentul pentru Relații Internaționale de DSMB (Federația Germană de sporturi cu motor – Karting) unde am putut cunoaște valoarea performanței românești în acest sport. În același an echipa Calculatorul București este invitată în Italia. În anii ’90 apar publicații internaționale, opinii și date revelatoare despre kartingul românesc (calendar, clasamente, piste, clase din campionatul național etc).
După aproape 40 de ani de existenţă activă, kartingul românesc are în fine o federaţie proprie! La data de 1 iunie 2011, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret a eliberat Certificatul de Înregistrare Sportivă pentru "FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE KARTING".
O dată cu apariţia noii federaţii, o serie de cluburi s-au afiliat la F.R.K.: A.B.A.S Timisoara, ASOCIATIA CLUB SPORTIV SKAT KART Targu Secuiesc, BADSI RACING Bucuresti; CLUB KARTING SELENA MOTOR SPORT Bacau, CLUB MAK MOTORSPORT Braila, DANNY RACING KARTING CLUB Bucuresti; DUMAGAS RACING TEAM Craiova; GOKART TEAM Satu Mare; ICS RACING Bucuresti; KART RACING CLUB Ploiesti; KARTING TEAM MOLDOVA Rediu, Iași, REAL RACING Tulcea; SINED MOTOR SPORT, Radauti, Suceava; SPARTACUS 2001 TOMIS KART Constanţa; TRANSKART RACING Turda; TURBOSFAX Rm. Vâlcea; URBAN FAST Bucureşti şi participă cu sportivi legitimaţi şi licenţiaţi la Campionatul Naţional de Karting viteză pe circuit.
Mulți dintre tinerii practicanți s-au afirmat în kartingul din țara noastră, o parte dintre aceștia dedicându-se ulterior automobilismului. În ultimii ani, mulți kartiști au atras atenția atât pe plan intern cât și pe plan internațional, printre aceștia putând fi menționați: Doru Sechelariu (a câștigat în 2005 Campionatul Național al României, Campionatul Ucrainei și Campionatul Europei de Sud-Est la ICA-J; a primit titlul de „Cel mai bun pilot al anului”din partea FRAK, la secțiunea karting; în 2006 participă la ultimele curse de karting trecând la automobilism legitimat la clubul Thierry Boutsen Energy Racing Team și obține dispensa de vârsta pentru a putea participa în Campionatul Belgiei, Formula Renault 1,6; obține rezultate care îl recomanda ca un sportive de perspectivă); Andrei Atanasiu (singurul kartist român care a participat și s-a calificat în finala europenelor de karting, la grupa KF3); Bianca Anton (aleasă de FIA să concureze pentru o bursă internațională de karting); Robert Vișoiu (locul 2 în cadrul Campionatului WSK, clasa KF3, la categoria de vârstă 13-14 ani și la master).

[Rusanescu]

1971
Asociația de Karting a Liceului Ion Neculce a liceului bucureștean, înființată în 1971 de către profesorul Mircea Eron Ionescu , a fost prima echipă de karting din România.
Karturile erau fabricate, după un proiect al d-lui Ion Bobocel, în atelierele Centrului pentru modelism Băneasa și liceului Ion Neculce, cu participarea primilor piloți pe care îi putem vedea în această imagine de la un prim concurs național organizat pe un circuit amenajat în 1973 în parcul central din Giurgiu.
Piloții din imagine sunt, de la stânga la dreapta: Ion Olaru, Radu Grozea, Cătălin Minovici, Ionuț Bobocel, Dumitru Paraschiv și Vladimir Biji. În extrema dreaptă este Gheorghe Ostache un pilot care se va adăuga cu succes echipei din sezonul următor.

[Rusanescu]

O istorie a kartingului timişorean: 1975-2002

Istoria kartingului, de la lansarea sa din întîmplare şi de la primele viraje ale Timişoarei, în 1975, şi pînă la dispariţia sa pe malurile Begăi, în 2002.
ÎN foto: - Echipa LIA Timişoara,
- Doru Ţăranu, stînga, 4 titluri de campion naţional de karting, şi inginer Ivan Heigl, părintele echipelor de automobilism şi karting ITA şi LIA Timişoara, campioane naţionale în 1976 şi 1986

Automobilismul posedă, poate mai mult decît alte sporturi cu motor, acea şcoală de iniţiere în conducere, încă din copilărie, care se numeşte karting. Termenul este foarte popular astăzi, în numeroase ţări el definind o activitate născută dintr-o întîmplare, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial.

Se spune că prin anul 1944 piloţii şi tehnicienii de pe un aeroport militar american, căutînd un mijloc de amuzament, s-au urcat la comenzile unor cărucioare de transport şi au iniţiat ad-hoc o întrecere: cine conduce mai repede şi mai bine? Jocul a plăcut şi cîţiva dintre competitori s-au apucat după aceea să improvizeze ei singuri cărucioare de sport, folosind pentru aceasta ţevi de calorifer, motoare de la maşini de tuns iarba. Cînd totul a fost gata, cineva a spus: go-kart! (adică du-te căruţă!) Şi aşa s-a născut kartingul…

Dezvoltarea rapidă a kartingului pe plan mondial a determinat constituirea în 1961, la Paris, a unei Comisii Internaţionale de Karting (C.I.K.), care activează în cadrul Federaţiei Internaţionale a Automobilismului (F.I.A.)

În ţara nostră, kartingul şi-a făcut debutul în anul 1961, din iniţiativa unor entuziaşti de la întreprinderile bucureştene T.U.G. şi Tudor Vladimirescu. Pe plan sportiv, activitatea de karting a început să fie dirijată şi organizată de Comisia Naţională de Karting (C.N.K.) din cadrul Federaţiei Române de Modelism, iar primii campioni naţionali de karting au fost Virgil Oancea şi Ion Bobîlneanu, din Sibiu, în anul 1971.
În anul 1974, activitatea sportivă de karting a fost preluată de nou înfiinţata Federaţie Română de Automobilism şi Karting, prezidată de inginerul Victor Mateevici.
Pentru automobilism şi karting numirea domnului inginer Victor Mateevici, care deţinea şi funcţia de Director General al Centralei de Transporturi Auto din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ca preşedinte FRAK, a fost mai mult decît benefică.
Dînsul, prin autoritatea conferită de funcţia amintită, a declanşat un proces exploziv, impulsionînd înfiinţarea de echipe în filialele judeţene ale Centralei pe care o coordona. Aşa a apărut puzderia de echipe intitulate ITA Timiş, ITA Caraş Severin, ITA Cetate Deva, ITA Şoimii Cluj Napoca, ITA Electromureş Târgu Mureş, ITA Motorul Baia Mare, ITA Unirea Tricolor Bucureşti, ITA Argeş, ITA Autotransport Braşov, şi altele.
Majoritatea acestor întreprinderi judeţene aveau în subordine şi licee cu profil auto, care la rîndul lor au înfiinţat echipe de karting, unde viitorii conducători auto aveau posibilitatea de a învăţa tainele pilotajului auto încă de la o fragedă vîrstă.
Astfel a luat fiinţă în anul 1975 echipa de karting a Liceului Industrial Auto din Timişoara, echipă coordonată încă de la înfiinţare de domnul inginer Ivan Heigl, nimeni altul decît directorul tehnic al ITA Timiş şi preşedintele clubului Auto-ITA Timişoara, care în anul 1976 a devenit campioană naţională de raliuri la echipe. Cum inginerul Heigl coordona ambele echipe sportive ale clubului, auto şi karting, ideea de a numi în fruntea echipei de karting pe Doru Ţăranu a venit de la reputatul motociclist şi automobilist Grigore Berenyi, o adevărată legendă a motociclismului românesc, un aşa zis Valentino Rossi al Timişoarei.
Doru Ţăranu era un foarte bun mecanic auto, era la acea oră mecanicul şi preparatorul de motoare al echipei de motociclism Steaua Bucureşti. Ţăranu s-a dovedit a fi şi un excelent organizator şi pedagog, care a dus echipa de karting ITA Timişoara în elita kartingului românesc.
Primul campion de karting al Timişoarei a fost Milan Ostoin, care s-a impus la clasa 50 cmc juniori, în anul 1980. În anul 1981 a intrat în scenă Doru Ţăranu, care a obţinut titlul de campion la clasa mare (250 cmc). Timp de 3 ani consecutivi, 1981-1983, Ţăranu a monopolizat clasa mare. Anul 1986 a reprezentat anul de glorie al echipei LIA Timişoara.
- Doru Ţăranu, campion clasa 250 cmc;
- Echipa LIA Timişoara, campioană naţională pe echipe. Componenţii echipei campioane: Ioan Heigl (fiul lui Ivan Heigl), Constantin Vînău, Nicolae Kozma, Milan Ostoin, Marcel Venturini, Dan Szaplonczai şi Doru Ţăranu – antrenor.
În anul 1988 şi 1989 au mai obţinut titlul de campion naţional Ernest Mulner şi Gabriel Moldovan.
Ar fi nedrept să nu amintim şi pe cei care au obţinut titlul de vicecampion naţional: Ioan Heigl în anii 1981, 1982 şi 1983; Daniela Derban în anii 1981 şi 1982; Milan Ostoin în anul 1981; Constantin Vînău în 1985; Marius Tripa în anul 1985; Doru Ţăranu în anul 1985; Claudiu Damian în anul 1988.
Merită evidenţiată şi echipa ITA Timiş, care a obţinut 3 titluri de vicecampioană naţională pe echipe, în 1980, 1981 şi 1982. În concluzie, în perioada anilor 1980-1989, cuplul Ivan Heigl – Doru Ţăranu a adus Timişoarei 8 titluri de campioni naţionali de karting şi 13 titluri de vicecampioni naţionali. Cei 2 au primit în această perioadă şi sprijinul neprecupeţit al profesorului Virgil Mărgărint.
Din păcate, după evenimentele din 1989, Doru Ţăranu a emigrat în Germania iar inginerul Ivan Heigl s-a pensionat iar peste 4 ani a emigrat şi dumnealui în Germania.
Echipa a fost preluată din 1990 de Iaşa Datcu, instructor auto în cadrul LIA Timişoara, care a devenit pilot şi antrenorul echipei. Din păcate, rezultatele echipei nu s-au mai ridicat la nivelul anilor 1980. Totuşi, trebuie amintite locurile 3 obţinute de Iaşa Datcu la clasa 250 cmc în anii 1995 şi 1997, precum şi locurile 3 obţinute de echipa ITA Timişoara în anii 1992 şi 1993 în Campionatul Naţional de Karting.
Doru Ţăranu (stînga), 4 titluri de campion naţional de karting, şi inginer Ivan Heigl, părintele echipelor de automobilism şi karting ITA şi LIA Timişoara, campioane naţionale în 1976 şi 1986
În anul 2000, Iaşa Datcu s-a transferat la echipa Motor Sport Alba Iulia, unde a obţinut titlul de campion naţional la clasa 250 cmc, titlu care nu poate fi contabilizat în dreptul Timişoarei. În anul 2001, Iaşa Datcu, împreună cu fiul său, Alexandru, s-a transferat la echipa Vegas Kart Arad, cu care au realizat locul 3 pe echipe. Şi astfel, în anul 2002, se încheie frumoasa poveste a kartingului timişorean. Şi încă o dată s-a adeverit proverbul românesc „Omul Sfinţeşte locul!”
Sursa: Corneliu ȚIȚ-Maestru al sportului la automobilism - www.sporttim.ro

[Rusanescu]

Sărbătoarea Paștelui cu sănătate, bucurii și liniște!

[ROAD EMPIRE]

Concurs International de Karting - Galati 1981

[Rusanescu]

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE KARTING-CAMPIONATUL NAȚIONAL DE KARTING VITEZĂ PE CIRCUIT-etapa a IV-pe pista SKAT KART Târgu Secuiesc, 01-03 august 2014. La ora 10.00 a avut loc prezentarea piloților și a oficialilor concursului. 42 de piloți, în 5 clase: PROMO BB-8, PUFO-7, MINI-10,KFJ-9, KZ2-8.

[Rusanescu]

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE KARTING organizează etapa a V-a a CAMPIONATULUI NAȚIONAL DE KARTING VITEZĂ PE CIRCUIT-pe pista SKAT KART Târgu Secuiesc, în perioada 12-14 septembrie 2014

[Rusanescu]

Campionatul Național de Karting "Dunlop" by FRAS, Etapa a VI-a a CNKD.Pista AMCKART Tunari, ILFOV. Foto Vali Iovi-Stere.

[Rusanescu]

F.R.K._Campionatul Național de Karting-etapa a V-a Pista SKAT KART Tg. Secuiesc. Premiere, clasele PROMO BB (7 piloți), PUFO-9, MINI-7, KFJ-9, KZ2-9.

[Rusanescu]

În acest sfârșit de săptămână se va disputa etapa a VI-a a Campionatului Național de Karting -Viteză pe circuit, organizat de FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE KARTING, pe pista SPEED PARK din Bacău.

[Rusanescu]

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE KARTING organizează în perioada 4-5 octombrie 2014, pe pista AMCKART Tunari, ILFOV, CUPA ROMÂNIEI la viteză pe circuit, ultimul eveniment al anului la care s-au înscris 43 de piloți în 5 clase:
PROMO BB - 9
PUFO - 8
MINI - 11
KFJ - 6
KZ2 - 9
Sâmbătă:
Ora 13.15 Antrenamente calificative
Ora 14.35 Manșe de Calificare
Duminică:
Ora 09.00 - Warm-up
Ora 10.20 - Prezentarea piloților, concurenților și oficialilor
Ora 11.00 - Prefinala
Ora 13.00 - Finala
Ora 15.30 - Festivitatea de Premiere
Succes piloților și vizionare plăcută spectatorilor.