Latimea cauciucului = aderenta ?

[gigcutzu]

fratilor va murdariti la gura de fizica, matematica si multa inteligenta daca o tineti asa..daca as avea servetele la vanzare as face banii cu voi...sunt curios...oare care este coeficientul de aderenta al servetelului de hartie care sterge o gura murdara de inteligenta, fizica si matematica...abstract...

[indreptarijante]

Originally Posted by DyAnG3L0

intradevar forta de frecare nu are nicio legatura cu suprafata aflata in contact, dar in cazul cauciucurilor e alta poveste pentru ca aderenta nu este acelasi lucru cu forta de frecare...
cat despre dimensionarile anvelopelor pe diferitele tipuri de automobile, acestea au fost facute in urma unor calcule precise si nu in spatele blocului. un cauciuc de latimea celor folosite pe daciile 1310, pe o masina gen x6 nu ar rezista mai mult de 1 luna din cauza uzurii, iar un cauciuc de x6 pe o dacia ar faceo pe aceasta sa nu se mai urneasca din loc decat foarte foarte greu

ai dreptate !!!!!!!!!!!!!!!!!!

[indreptarijante]

Originally Posted by gigcutzu

fratilor va murdariti la gura de fizica, matematica si multa inteligenta daca o tineti asa..daca as avea servetele la vanzare as face banii cu voi...sunt curios...oare care este coeficientul de aderenta al servetelului de hartie care sterge o gura murdara de inteligenta, fizica si matematica...abstract...

bine ai zis bravo!@!!!!!!!
http://indreptarijante.myforum.ro/

[DyAnG3L0]

cred ca s-a cam deviat mult de la subiect
dar cel mai important lucru cred ca ar fi sa il crezi pe profesorul ala pentru ca nu consider ca a facut o facultate de fizica (probabil) degeaba. si ca sa te lamuresti de tot cel mai bine ai vorbi cu un adevarat specialist care sa stie sa iti explice concret si cand spun specialist nu ma refer la mecanicu de la vulcanizarea din coltu strazii, ci la un inginer in domeniul auto

[Grizzy]

Probabil ca profesorul tau de fizica s-a referit la forta de frecare (Ff) ca nu depinde de marime, pentru ca depinde doar de greutate Ff=miu*m*g
miu=Coeficient de frecare
m=masa
g=acceleratia gravitationala

Intradevar, dupa cum a spus si Predator, la pneuri e "alta mancare de peste". Aici este vorba de aderenta.
Si evident, cu cat pneul este mai mare, ii creste si masa. Corect?

[valib]

daca e cauciucul mai lat, nu ai neaparat aderenta mai mare. De exemplu eu ma descurc mai bine iarna cu cauciucuri 145/70/13, desi vara, cu acestea pierd aderenta (vara folosesc 185/70/13). De ce? pentru ca pe o latime mai mica a anvelopei, am o forta de apasare mai mare, si deci o aderenta mai mare. (pe o latime de 145mm imi apasa 400kg, fata de 185mm si 400kg)

Daca e sa o luam 'profi', aderenta depinde de latime/profil/tip anvelopa, de conditiile pe care se simuleaza incercarea (asfalt uscat, beton, asfalt umed, zapada, gheatza, asfalt tratat cu lipici (VHT folosit la cursele profi de liniutze), etc), greutatea masinii, repartitia maselor, precum si de puterea dezvoltata care ajunge la roata.

O latime mai mare, nu inseamna neaparat o aderenta mai mare.

Sa nu imi spuna nimeni ca iarna, la un cauciuc lat de vara, ai aderenta mai buna iarna, fata de un cauciuc ingust de iarna.
Sau ca ai aderenta mai buna pe ploaie, la un cauciuc lat de vara, fata de unul ingust de ploaie.

[Car-Setup]

Trebuie facuta diferentierea intre forta de frecare la alunecare si forta de frecare la rostogolire, si in mod special, in cazul anvelopelor.

O latime mai mare de anvelopa va conferi o aderenta mai buna, pentru ca aderenta anvelopei este data atat de o componenta mecanica (coeficienti de frecare, incarcari normale), cat si de o componenta chimica (adziunea dintre moleculele de cauciuc si cele ale suprafatei de rulare). Ambele componente (mecanica si chimica) sunt intotdeauna in stransa legatura cu suprafata si forma petei de contact.

Componenta chimica se poate traduce, in termeni foarte simpli, prin "lipici". Cu alte cuvinte, un slick cu latime 185mm va beneficia de o aderenta redusa in comparatie cu unul de 245mm.

N.B. Cele aminite anterior, se aplica in cazul unor suprafete de rulare uscate, de inalta aderenta (ex. beton, asfalt). In cazul suprafetelor de rulare acoperite cu apa, polei, praf etc., componenta chimica isi va reduce drastic influenta.

[daimyo]

Cu permisiunea dumneavoastra, am sa postez un mic fragment din lucrarea "Auto CONTROL" de Norin Pausan si Titi Aur, cu referire directa la intrebarea pusa aici:
"Tipurile de aderenta

Īn contact cu o suprafață dată, pneurile generează, simultan, două fenomene complementare de aderență:
- aderența mecanică (vāsco-elasticitate) – care se manifestă printr-un fenomen macroscopic ce implică capacitatea de deformare (mulare) a suprafeței de contact a pneului pe suprafața dură (rugoasă) a suprafeței de rulare. Micro-asperitățile solului, īn contact cu cauciucul, se comportă ca obstacole ce se opun alunecării pneului pe sol. Abrazivitatea suprafeței de contact a drumului joacă deci un rol important, iar producătorii de pneuri acordă o atenție permanentă analizei granulometrice a acestor suprafețe.
- aderența molecular㠖 generată de forțele de atracție care apar īntre moleculele de compoziție diferită, ale pneurilor și solului. Compoziția chimică a cauciucului influențează direct acest tip de aderență. De aici, interesul permanent al chimiștilor de a găsi și dezvolta permanent noi amestecuri pe bază de cauciuc (ca ingredient principal īn compoziția unui pneu) cu grad īnalt de adeziune moleculară, dar capabil īn același timp să reziste la solicitările fizice și termice care apar īn timpul rulării. Aderența moleculară este fenomenul responsabil de uzura pneului: particulele de cauciuc care se combină cu solul se desprind de pe suprafața benzii de rulare a pneului, rămānānd pe sol. Īn cazul anvelopelor de stradă acest fenomen are o amploare redusă, fiind vizibil doar īn situații extreme, de frānare și accelerare violente sau īn cazul derapajului. Altfel stau lucrurile īn privința anvelopelor de curse, unde coeficientul de transfer molecular este mult mai mare, pentru a asigura un indice de aderență cīt mai ridicat. Datorită acestui fapt, anvelopele de curse se uzează foarte rapid, avānd o durată de viață extrem de scurtă, uneori chiar și de numai 50 de km."

[daimyo]

Deci, domnul profesor de fizica citat mai sus avea dreptate, dar a tratat problema doar partial, referindu-se doar la aderenta mecanica. Din explicatia dansului si formula fortei de frecare ar rezulta ca putem folosi pneuri de latimea rotii de bicicleta la masini, pentru ca suprafata de contact nu conteaza. Este evident ca nu e posibil asa ceva.
Explicatia se refera la al doilea tip de aderenta, cea moleculara, "mai degraba chimica decat fizica", ce implica transferul de molecule intre pneu si sol. Cu cat acest transfer de molecule va fi mai important cantitativ, cu atat aderenta moleculara va fi mai buna. Deci, suprafata de contact are o foarte mare importanta, pentru ca va asigura un transfer de molecule mai mare si va genera o aderenta mai buna. Asa se explica utilizarea pneurilor mai late.
Problema nu e asa de simpla, totusi. Un transfer mai mare de molecule duce la o uzura rapida a pneului, iar un pneu lat este mult mai greu gestionat de sistemele de directie si suspensie ale unui autoturism obisnuit. Deci este vorba despre un echilibru corect intre mai multi factori: tipul autoturismului, indicele de aderenta pneu-sol (formula chimica a benzii de rulare a pneului si tipul suprafetei de rulare sunt factorii cei mai importanti), inclusiv temperatura exterioara are importanta.

E destul de complexa problema, totusi. Va recomand un download gratuit de aici:
http://controlauto.ro/Aderenta.pdf