BMW 700. Maşina care a salvat BMW-ul...
Munchen, anii ’50. Lucrurile nu stăteau deloc bine. În acea perioadă BMW se apropia rapid de faliment, pe fondul scăderii accentuate a vânzărilor de motociclete. În încercarea de a opri acest trend negativ, compania germană a construit prototipul unei maşini mici în 1950, care aducea foarte mult cu modelul interbelic BMW 327 de 600cmc. Proiectul a fost apoi abandonat evident din motive financiare.
După lansarea modelului de mici dimensiuni
Isetta în 1954, BMW a realizat la scurt timp după aceea că miracolul revenirii economiei germane a făcut ca cererea de maşini mai mari şi mai luxoase să crească.
Totodată, industria auto în general a început să ia avânt, aceasta înregistrând o creştere de o treime numai în 1955.
Aşa că cei de la BMW s-au gândit să lungească fosta Isetta, să-i amplaseze un motor în spate şi să o denumească
BMW Isetta 600, lucru ce din nou nu a fost pe placul clienţilor, mai ales din cauza uşii care se deschidea în faţă.
Cum BMW Isetta 600 s-a dovedit un eşec, compania germană a început să reconfigureze întreaga structură împreună cu designul
fostului 600.
Constructorul german a dezvoltat astfel împreună cu inginerul auto Wolfgang Denzel, care se ocupa inclusiv cu importul de maşini BMW în Viena şi designerul şi constructorul italian de autobuze Michelotti,
o maşină mică dar dinamică ce nu mai semăna deloc cu modelele anterioare: noul BMW 700.
Din maşina iniţială au rezultat ulterior două modele:
un Sedan în două uşi şi un Coupe. Da, Sedan în două uşi, aşa l-a denumit BMW.
În data de 9 iunie 1959, BMW a prezentat într-un eveniment privat, celor 100 de jurnalişti prezenţi, noul
BMW 700 Coupe, primul model dintr-o serie ce avea să fie una de real succes.
Deşi păstra dimensiuni apropiate unei maşini de clasă mică (încă favorizată de public la acea perioadă), noul BMW 700 Coupe era mai lung, spaţiul de bagaje fiind şi el mărit.
Cu un motor în doi cilindri care dezvolta 30 de CP şi consuma 6 litri la suta de kilometri parcurşi, maşina putea ajunge la viteza maximă de 125km/h. Coupe-ul atingea 90km/h în 20 de secunde şi suta în 30 de secunde. Totul la cele 630 de kilograme pe care le cântărea.
Cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt din acelaşi an 1959, BMW a venit atât cu BMW Coupe cât şi cu Sedanul promis.
Dacă Coupe-ul era comercializat la preţul de 5.300 de mărci germane, Sedanul costa 4.760 de mărci, fiind cu aproape 600 de mărci mai ieftin, dar oferind în acelaşi timp mai mult spaţiu şi accesorii.
Competitorul direct la acea vreme al lui BMW 700 era VWBeetle, ultimul costând mai puţin.
Cu toate acestea, în 1960 BMW a vândut peste 35.000 de unităţi de BMW 700, ceea ce a însemnat aproximativ 58% din vânzările totale ale companiei.
După ce primele Coupe-uri au început să câştige premii în competiţiile sportive (spre exemplu în Raliul Sahara-Lappland), publicul a început să ceară motoare chiar mai puternice.
Astfel că, în vara anului 1961, BMW a prezentat pe circuitul de la Nurburgring modelul
700 Sport de 40CP.
Maşinile de curse au evoluat ulterior astfel:
BMW 700 RS care cântărea mai puţin de 600 de kilograme şi 70 de CP.
şi
BMW 700 S.
BMW a introdus apoi câteva versiuni noi:
BMW 700 De Luxe în februarie 1961 şi
BMW 700 Convertible cu motorul de 40CP prezent pe modelul 700 Sport.
Creşterea dimensiunilor maşinii a venit în primăvara anului 1962 iar modelele care au întruchipat acest lucru au fost denumite
BMW LS şi
BMW LS De Luxe.
Coupe-ul a fost şi el lungit în 1964 şi prezentat sub forma lui
BMW Coupe LS.
Până în anul 1965 se vânduseră 190.000 de BMW 700, ceea ce a rezultat în scoterea producătorul german din lipsa de bani şi inspiraţie a anilor '50.